10 funcții ale leadershipului holistic
Mai întâi, leadershipul este considerat în cel mai bun caz predictiv și în cel mai rău, restrictiv…
Funcții de leadership personale
La nivel personal, liderii au impact asupra echipelor lor prin:
- Imaginație: ca indivizi furnizori de leadership asigurăm claritate, definind în mod regulat o viziune pentru ceilalți în diferite moduri. Trebuie să căutăm în mod activ să dăm un răspuns modurilor „limitative” care nu specifică o viziune. Adică, dacă noi nu prezentăm celorlalți o viziune, aceștia își vor fixa una proprie („interpretând” ceea ce văd cu cele mai bune intenții) și vor greși, rămânând nealiniați. Imaginația trebuie să fie convergentă și să concentreze eforturile, nu să fie divergentă și să disipeze eforturile. Liderii apar ambivalenți atunci când nu-și exemplifică viziunea în moduri simple și clare.
- Un model: liderul expune ceea ce va obține până la urmă. Dacă ne circumscriem modelul comportamental în mod strict, asta este de fapt ceea ce vom obține, o privire direcționată către exemplul de urmat. Deci trebuie să exemplificăm în mod activ imaginea pe care vrem ca ceilalți să o ia drept model, personificând valorile expuse. Pur și simplu, trebuie să ne comportăm în felul în care ne așteptăm să se comporte și ceilalți.
Funcții interpersonale de leadership
La nivel interpersonal, liderii au impact asupra echipelor lor prin:
- Mentorat: noi nu călărim valurile ca urmăritori. Trebuie să fim activi și nu pasivi în această zonă. Totuși, metodele noastre pot fi citite mai bine ca fiind pasive pentru a obține cele mai bune rezultate. Și nu sunt mulți cei care-și doresc să li se spună ce au de făcut. Cei mai buni mentori nu apar ca făcând activități de „mentorat”.
- Simularea gândirii: cât de complicată este gândirea laterală? Este chiar imposibilă atunci când punem un gard în jurul ei. Și totuși, gândirea laterală este ceea ce ne trebuie în culturi prescriptive. Gândirea verticală, adică „lasă-ți creierul la ușă”, este depășită și redundantă. Pentru a o scoate în față, gândirea laterală trebuie să fie încurajată permanent și cerută prin invitații deschise și entuziasmante, mereu.
- Referințele: niciun lider nu le știe pe toate. Ei sunt în mod efectiv niște „executanți ideali” pentru cei care-i urmează. Cu cât îi învață pe cei care-i urmează să pescuiască mai bine pentru ei înșiși, cu atât mai frumos își vor aminti de ei. Dar nu este atât de simplu cum pare. Este nevoie de prudență, discreție și intuiție. Și aderență, atât la procedurile echipei cât și la context.
- Monitorizarea: fiecare lider trebuie să știe și să învețe cum să folosească în mod eficient instrumentele de măsurare a nivelelor de performanță și succes. Și trebuie să o facă atât în mod deschis cât și sub acoperire. Un amestec intim între cele două. Și amândouă sunt în contradicție pentru a extrage informația corectă, într-un anumit context. Capcana pentru un începător este testul excepțiilor și al excelenței. Liderii restrictivi aleg în mod predictibil o „excepție” pentru eforturile lor de monitorizare. Din contră, liderii prescriptivi, în dorința lor de a atinge excelența, o vor căuta. Și nu este un lucru care poate fi învățat cu ușurință.
- Furnizarea feedbackului: probabil cel mai motivant, inspirațional, este un lucru care poate fi descris doar ca o experiență negativă sau pozitivă. Nu există cale de mijloc. Liderii buni, prescriptivi, nu asigură feedbackul doar pe baza informațiilor. Ei iau în considerare un amestec intim de informații cu persoana căreia i se adresează, cu contextul și rezultatul dorit. Gândirea este dinamică, feedbackul este dat în direct, fără nicio repetiție și în acest fel, emoțional și inspirațional…
Funcții organizaționale de leadership
La nivel suprapersonal, liderii au impact asupra echipelor lor prin:
- Confirmarea: ce merge bine și ce nu. Și nu numai aceste lucruri. Este necesară promovarea interacțiunilor legate de recompense. Și chiar și în pedepse se poate găsi o confirmare.
- Influențarea: la nivel corporativ, influențarea se referă la căutarea tendințelor organizaționale și la răspunsurile găsite pentru a influența schimbarea. Influențarea unilaterală este o subevaluare a factorilor determinanți în anumite situații în care o singură parte este influențată într-un mod semnificativ, îmbrățășând o imagine mai largă vizibilă pentru toți factorii implicați. Influențarea reciprocă se referă la preconcepția unei situații câștigătoare pentru ambele părți ori chiar pentru toate, în cazul în care toate părțile implicate sunt privite ca un colectiv. Toate părțile ar fi influențate în mod pozitiv și niciuna nu ar fi lăsată în urmă, ca un fel de orfan situațional pe care nu-l iubește nimeni. Influența care duce la schimbări pozitive poate fi descrisă doar ca una inovativă din punct de vedere inspirațional.
- Crearea unei setări: liderii buni, prescriptivi sunt în principal niște facilitatori. Ei fac lucrurile să pară mai simple și asistă la progresul realizat, fie că este vorba de facilitarea unei acțiuni directe spre obiectiv sau prin utilizarea concentrării pe aspecte mai intuitive și mai puțin cunoscute, dar la fel de importante pentru organizație.
Alte articole:
Controlul sau reducerea costurilor?
