Blog

T. S. Eliot a știut el ceva când a spus: „Dacă nu ești băgat în ceva până peste cap, cum poți să știi cât de înalt ești?” Simplul fapt de a păși în afara zonei de confort este critic pentru succesul și bunăstarea noastră.

Creierele noastre au mecanisme de autoapărare foarte puternice, astfel încât este dificil să acționezi fără a simți măcar puțin stres și disconfort. De fapt, vârfurile de performanță apar atunci când suntem deja departe în afara propriei zone de confort. Dacă ne simțim prea confortabil, performanța noastră va avea de suferit din cauza imobilității, iar dacă avansăm prea departe în afara ei s-ar putea să ne prăbușim sub greutatea stresului.

Deci, performanța de top și disconformul merg mână-n mână. Ieșirea din zona de confort ne face mai buni, dar nu trebuie să fie ceva extrem, cum ar fi o ascensiune pe Everest… Provocările zilnice sunt cele care ne extind cel mai mult limitele și niciuna nu necesită un zbor până-n Nepal. Este suficient să pășim în afara zonei de confort și să îmbrățișăm aceste provocări.

• Treziți-vă devreme! Dacă nu sunteți persoane matinale, a vă trezi mai devreme decât de obicei reprezintă deja un pas în afara zonei de confort. Totuși, dacă vă treziți cu mult înainte de a trebui să fiți gata de muncă, merită. Vi se oferă astfel oportunitatea de a vă aduna gândurile și de a vă pregăti mental pentru ziua care urmează, în loc să țopăiți doar de la o activitate la alta. Și vă mai oferă prilejul unui mic dejun copios și timpul pentru a face câteva exerciții, cu beneficii reale pentru sănătate.
• Atingerea unor ținte „imposibile”! Puține lucruri se compară cu realizarea unei chestii de care nu vă credeați capabili. Aceste ralizări sunt atât de departe de propria zonă de confort încât par imposibile. Dar atingerea lor merită fiecare suferință pe care o îndurați pentru realizarea lor pentru că atunci când ați făcut-o, vă veți simți invincibili și veți purta acel triumf cu voi pentru totdeauna.
• Meditația. Este ușor să vă blocați ăb interiorul zonei de confort atunci când sunteți atât de ocupați încât nici măcar nu puteți încetini suficient pentru a vă gândi la ceea ce faceți și dece faceți asta. Meditația este o cale minunată de a rupe acest ciclu și, întâmplător, este bună și pentru creier. Oamenii de știință de la Harvard au descoperit că meditația determină schimbări fizice importante în creierul nostru. Ea crește densitatea creierului în zone responsabile cu autocontrolul, concentrarea, rezolvarea problemelor, flexibilitatea și reziliența. Și ce este cel mai important, aceste schimbări sunt de durată.
• Concentrarea supra unui singur lucru. Concentrarea pe o singură sarcină compertă un mare risc. Acela de a eșua atunci când dăm totul pentru un singur lucru. De aceea este atât de incomodă. Alternativa, multitaskingul, este însă adevăratul ucigaș al productivității. Cercetările realizate la Stanford confirmă că multitaskingul este mai puțin productiv decât realizarea sarcinilor pe rând, una câte una. Cercetătorii au descoperit că cei care sunt bombardați în permanență cu fluxuri de informații electronice nu pot fi atenți, nu-și pot aminti informațiile sau trece de la o sarcină la alta la fel de ușor ca aceia care completează sarcinile pe rând. Atunci când încercați să faceți două lucruri în același timp, creierului îi lipsește capacitatea de a realiza ambele sarcini cu succes. Atunci când vă împărțiți în prea multe și alegați după orice lucru sclipitor, ratați o oportunitate importantă de a crește și a vă dezvolta la nivel personal.
• Voluntariatul. Ar fi nemaipomenit dacă toată lumea ar face voluntariat din motive pur altruiste, dar cu toții avem timpul drămuit și trebuie să stabilim priorități. Problema este că după o lungă zi de muncă, voluntariatul poate fi împins undeva extrem de jos pe lista de priorități. Însă voluntariatul este o experiență foarte puternică, care ne face să ne simțim bine și să ne extindem, în același timp, rețeaua. Ați întâlnit vreodată pe cineva care a făcut din voluntariat o prioritate și nu a fost schimbat în bine de această experiență? Nici eu nu am întâlnit pe cineva…
• Practicarea vorbitului în public. Probabil că ați auzit că majoritatea oamenilor se tem de vorbitul în public mai mult decât de moarte. De fapt, circa 74% dintre oameni suferă de glossofobie (denumirea științifică a fricii de a vorbi în public). Deci este o provocare. Și merită să o înfruntați. Fie că vă adresați câtorva oameni adunați în jurul unei mese ori unei audiențe de mii de oameni, a deveni un bun vorbitor în public poate fi o trambulină pentru cariera voastră.
• Vorbiți cu un necunoscut! Cu excepția cazului în care sunteți complet extrovertiți ori vreun politician obișnuit cu baia de mulțime, a vorbi cu oameni noi, pe care nu-i cunoașteți, poate să vă facă să vă simțiți un pic neconfortabil. Făceți-o însă oricum. Interacțiunea socială este bună pentru starea voastră de spirit, chiar și atunci când nu vă place să faceți asta, vă ajută la extinderea rețelei, vă expune unor idei noi și vă crește exponențial autoîncrederea.
• Mușcați-vă limba! Sigur, e bine să vă descărcați pe cineva și să-i spuneți tot ce gândiți cu adevărat, dar această stare de bine este doar temporară. Ce se va întâmpla a doua zi, săptămâna următoare sau chiar anul viitor? Stă în natura umană să vrei să dovedești că ai dreptate, dar lucrurile nu se întâmplă chiar așa. Într-un conflict, emoțiile nestăpânite vă fac să vă înfigeți în călcâie și să duceți o luptă care poate să lase urme adânci la nivel personal sau relațional. Atunci când vă stăpâniți emoțiile, sunteți capabili să vă alegeți bătăliile cu înțelepciune și să le purtați doar atunci când este momentul. Și în majoritatea timpului, asta înseamnă să vă mușcați limba!
• Spuneți nu! Cercetări întreprinse la Universitatea California din San Francisco au arătat că este mult mai dificil să spunem nu, iar în acest caz vom experimenta stresul, burnoutul sau chiar depresia. A spune nu este cu adevărat o provocare pentru multă lume. Nu este un cuvânt puternic pe care nu trebuie să ne fie frică să-l pronunțăm. Atunci când este momentul să spuneți nu, evitați expresiile de genul „nu cred că pot” sau „nu sunt sigur”. A spune nu unui nou angajament le onorează pe cele asumate deja și vă oferă oportunitatea de a le duce la bun sfârșit cu succes. Atunci când învățați să spuneți nu, vă eliberați de anumite constrângeri care nu sunt necesare și vă eliberați timpul și energia pentru lucruri care sunt importante.
• Opriți amânările! Schimbarea este grea. Autoameliorarea este dificilă. A găsi forța interioară pentru a face ceea ce vreți este foarte greu și este o muncă să o faceți să se întâmple. Atunci când lucrurile sunt dificile, este întotdeauna mai ușor să hotărâți să le lăsați pe mâine. Problema este că acest mâine nu mai vine vreodată… a spune că o veți face mâine este doar o scuză și înseamnă că fie nu vreți să o faceți deloc, fie că vreți rezultatele fără toată munca grea din spatele lor.

În loc de concluzii

A rămâne doar în zona de confort înseamnă stagnare. Exact așa cum o scoică va crea o perlă doar atunci când este iritată de o granulă de nisip, nimeni nu a realizat nimic remarcabil atunci când s-a simțit confortabil!

Alte articole interesante:

Cum să vă relansați cariera

Lansarea unei francize B2B pentru a vă crea un loc de muncă

Pentru a rămâne activ mai mult timp trebuie adesea să vă schimbați jobul

Perfecționiști cu costum și cravată – chestia asta se tratează…