Blog

Blog

Comments (0) - Dezvoltare Personală

Perfecționiști cu costum și cravată – chestia asta se tratează…

A face totul la perfecție poate să vi se pară o rețetă a succesului. Anumiți antreprenori se descriu drept perfecționiști și își explică astfel succesul, descriind perfecționismul cvasi-maniacal ca pe o abordare rentabilă și demnă de admirație. Acest lucru pare să aibă sens, realizarea unei munci fără greșeală ar fi recompensată cu performanța, iar această obsesie a perfecțiunii ar conduce întotdeauna spre succes. Și totuși atitudinea perfecționistă are și inconveniente care vă pot împiedica dezvoltarea personală și profesională. Iată câteva repere imperfecte pentru a fugi de perfecționismul greșit înțeles.

A face distincția corectă între conștiinciozitate și perfecționism

Sunteți conștiincioși și vă impuneți standarde de excelență posibil de atins din punct de vedere uman, vă dozați eforturile și stabiliți priorități, știți să vă ajustați exigențele contextului, practicați autocritica, vă acceptați greșelile și încercați să le corectați. Imaginați viitorul într-un mod realist și în fața dificultăților veniți repede cu soluții. Perfecționistul își impune norme de excelență foarte dificil de atins, chiar imposibile, își dozează greșit eforturile, se implică prea mult într-o activitate mai puțin importantă în detrimentul alteia cu prioritate mai mare. Vă îndoiți des de dumneavoastră și vă acceptați cu greu limitele și imperfecțiunile. Valorile dumneavoastră depind prea mult de propria reușită, trăiți cea mai mică eroare făcută ca pe o înfrângere zdrobitoare. Etern nesatisfăcuți, adesea neliniștiți, sunteți prea înspăimântați de eșec.

Vă asumați mai puține riscuri

Perfecționistul are tendința de a-și fixa un obiectiv de un nivel foarte înalt (care poate fi în numeroase cazuri nerealist) și se forțează să fie cel mai bun în tot ce face. Totuși această dorință de a fi perfect în permanență se poate transforma într-o teamă de eșec, care îl poate conduce la a rămâne blocat în starea de fapt. Dacă lucrurile nu merg, el poate fi dezamăgit pentru un moment, dar nu se descurajează pentru că, în general, se definește ca un profesionist care se satisface cu obiective incredibil de înalte. Un comercial perfecționist poate deveni complet paralizat de teama de a nu-și atinge obiectivele și își va interzice să-și mai asume riscuri. Această trăsătură de personalitate nu se potrivește foarte bine cu spiritul antreprenorial, care prin natura sa comportă asumarea riscurilor și un anumit nivel de incertitudine.

Sunteți prea rigid

În contextul actual succesul depinde adesea de capacitatea dumneavoastră de a vă adapta rapid la evoluția circumstanțelor și contextului. Schimbarea poate deveni dificilă pentru un perfecționist care crede adesea că există o singură cale pentru a reuși în ceea ce face. Și în acest fel poate rămâne blocat în căutarea unei soluții posibile, care poate avea mai multe căi ce conduc la același rezultat. Această lipsă de suplețe poate dăuna creativității și inovației, două calități esențiale în dezvoltarea oricărei întreprinderi.

Pierdeți prea mult timp

Dacă verificați și reverificați că totul este absolut perfect, puteți deveni mai puțin productivi. Redactarea unui raport absolut perfect, fără greșeli de dactilografie și cu tabele atrăgătoare, în detrimentul altor sarcini vă pot împiedica să avansați și să creșteți în organizație. Acest lucru devine chiar periculos dacă ajungeți să pierdeți mai mult timp decât alții pentru a realiza o sarcină.

Afectați relațiile cu echipa dumneavoastră

Perfecționistul cunoaște adesea simptome depresive, nimic nu vă satisface, iar obiectivele dumneavoastră nefiind atinse niciodată – pentru că sunt prea înalte – nu puteți dezvolta o doză importantă de autoîncredere. Dacă cereți perfecțiunea de la dumneavoastră și de la ceilalți, acest lucru poate provoca tensiuni în echipă, nu toată lumea fiind în măsură să respecte norme ridicate care pot fi considerate inutile. Un patron perfecționist poate crea un mediu de lucru tensionat. Se povestește că pentru Steve Jobs, perfect perfecționist care a reușit, existau două categorii de colaboratori, „geniile” și „nulitățile”, ceea ce genera excluderi și temeri de a-l întâlni.

Vă este dificil să delegați

Căutați să fiți perfecți de teama unei critici totuși productive ori vreți să controlați totul cu riscul de a intra în panică dacă superiorul dumneavoastră vă cere chiar înaintea unei ședințe să tratați un proiect abia născut. Dacă distanța dintre scopul pe care vi-l fixați și ceea ce sunteți cu adevărat capabili să faceți este redusă, nu veți avea niciun merit și vă veți plictisi. Dacă este în schimb prea mare, riscați să nu vă atingeți niciodată obiectivul și să vă scufundați într-o mare suferință. Pentru a fi bun, perfecționismul trebuie să vă stimuleze și nu să vă facă să îndurați decepții și frustrări. Atenție pentru a nu vă trezi paralizați sau permanent nesatisfăcuți și să deveniți niște colaboratori „dificili” în relațiile cu alții. Dacă nu ajungeți să delegați pentru că vă considerați singurii care pot controla evenimentele ori dacă credeți că ceilalți nu pot produce o muncă la fel de perfectă ca aceea pe care gândiți că o faceți, sunteți pe care să vă atingeți limita de incompetență.

Cum să deveniți perfecționiști și să reușiți

În afara predispoziției ori a educației spre perfecționism, trăiți într-o societate care valorizează, încurajează și recompensează excelența. Dar cu scăderea de randament observată adesea la perfecționiști sosesc și problemele de sănătate, simptomele depresive: nu vă mai satisface nimic, obiectivul dumneavoastră nefiind niciodată atins, pentru că este prea înalt, nu dezvoltați niciun fel de autoîncredere. Pentru a bloca acest cerc vicios, trebuie să deveniți conștienți de efectele nefaste și să repuneți în discuție propriile sisteme de valori. Talentul dumneavoastră personal este probabil pentru dumneavoastră într-o dependență directă cu realizările dumneavoastră, dar este pertinent să faceți distincția între valoarea dumneavoastră personală și propriile acte. Cu siguranță aveți de demontat un raționament eronat și fără nuanțe conform căruia considerați că munca voastră nu valorează nimic dacă nu este perfectă. Opriți orice generalizare și nu mai vedeți într-un eveniment izolat semnele a ceea ce vi se întâmplă în permanență, optați pentru gândirea nuanțată, obiectivă și valorizantă.

Evaluarea succesului în termeni de plăcere resimțită

În loc să urmăriți un obiectiv irealist și să vă încăpățânați, dați-vă unul care poate fi atins și ajustați-vă exigențele în funcție de circumstanțe. În acest fel veți acumula victorii, veți câștiga în încredere și vă veți crește motivația. Puteți de asemenea revaloriza simțul efortului care este cheia reușitei și nu posesia unei inteligențe excepționale. Dacă simțiți insatisfacție, frustrare, anxietate, epuizare sau sunteți abătuți, încercați să înțelegeți motivele și să validați că nu sunteți pe cale să cereți imposibilul ori să vă generați propria stare proastă. Un mijloc în plus de a vă extirpa din această închisoare a perfecționismului constă în utilizarea cursorului plăcerii. Lansați-vă în activități în funcție de plăcerea pe care v-o furnizează și nu numai după rezultatul căutat. A face erori este normal și chiar necesar pentru a învăța. Oferiți-vă dreptul la eroare și acceptați-vă imperfecțiunile.

Și nu uitați că „perfecțiunea nu poate fi atinsă, dar dacă vizăm perfecțiunea, putem atinge excelența”! (Vince Lombardi)

Alte articole complementare:

Căi de ameliorare a eficienței în management

Imagine versus rezultate

Cum să rămâneți pozitivi atunci când v-ați pierdut jobul

Cercetarea operațională ca instrument ajutător în luarea deciziilor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *