Urgență și management – un cuplu tiranic!
A acționa în regim de urgență, a depune un dosar în ultimul moment, a răspunde toturor solicitărilor… După o zi cu adevărat plină, un sentiment de forță, de putere, invadează rarii angajați care au reușit să iasă basma curată. Analiză și soluție.
O urgență devenită cronică
În anii 80, strategia în organizație se planifica pe 10 sau minim 5 ani, acum e pe 12 sau maxim 18 luni. Imediat, simultan și pe termen scurt, sunt 3 cuvinte care ne stăpânesc societatea, la scară organizațională și individuală. Motivele sunt numeroase. Noile tehnologii de comunicare și transport generează rapiditatea și simultaneitatea schimburilor, în era imaginii, a rezultatului și a lui „acum”. Acestea sunt însoțite de reducerea timpilor de muncă atunci când echipele trebuie să fie și mai productive, împinse de un management per obiectiv. În fine, viteza și rapiditatea rămân un scut contra îndoielii pentru organizații într-o perioadă de criză sau de domnie a incertitudinii. Până la urmă, dacă privim cu atenție, există puține urgențe obiective (catastrofe, accident, criză acută, etc.), urgența subiectivă omniprezentă fiind produsă de indivizi pentru a-și acoperi nevoile.
Managerul: victimă sau călău?
În calitate de manageri, acest lucru poate fi pentru voi o sursă de motivare, de control și putere, dar numai în aparență. Sunteți supuși unor tensiuni interne care vă alimentează nivelul de adrenalină. Sursă de exaltare, dar și de stres cotidian, care are impact asupra nivelului vieții și a sănătății voastre. Pe moment, vă puneți mai puține întrebări, acționați fără a face pași înapoi și fără a vă pune întrebările potrivite. Acest lucru gonește dubiile și vă diminuează, poate chiar vă anihilează proactivitatea. Nu mai aveți capacitatea de a vă organiza prioritățile și nici pe cele ale echipei dumneavoastră în scopul de a munci mai bine. Vă blocați pe o viziune pe termen scurt, care lasă prea puțin loc imaginației.
Un conducător este deranjat în medie la fiecare 7 minute
Sunteți întrerupți fără încetare. În aceste condiții cum să lucrați pe dosare importante? Acest lucru vă dă o impresie de superficialitate, acoperiți toate sarcinile fără a aprofunda niciuna. Acest lucru poate deveni asfixiant, lăsându-vă un anumit gust de lucruri neterminate. Atenție, urgența este trăită în mod diferit în funcție de nivelul ierarhic al fiecăruia în întreprindere, iar al dumneavoastră nu înseamnă nimic pe lângă cel al echipelor voastre. Cu cât persoanele se află la un nivel inferior cu atât mai mult se scufundă sub urgențele nivelurilor superioare, fără să aibă toate elementele necesare înțelegerii, ceea ce este extrem de stresant. Informația, puțin sau deloc partajată de manageri, din lipsă de timp, afectează negativ calitatea muncii colaboratorilor. Sarcinile clele mai importante sunt lăsate deoparte, până când devin la rândul lor urgențe. În fine, adesea, toate astea devin surse de conflicte între indivizi, servicii și niveluri ierarhice.
Soluția paradoxală
Impuneți limite. O bună gestionare a timpului înseamnă refuzul de a intra în acest cerc vicios. Un bun management necesită recul și, în mod paradoxal, știința de a fi lent pentru o reactivitate și flexibilitate optime. Ați înțeles, un bun manager nu cade în capcana tiraniei urgenței. Reușește mai întâi să-și gestioneze propria urgență și astfel evită să-și pună colaboratorii în situații de urgență nejustificate.
Alte articole complementare recomandate:
Sunteți sigur că nu aveți un șef toxic?
