Pentru ca managementul agil să nu fie doar o postură
Coloși, până la urmă cu picioarele de lut, au căzut sub ochii uimiți ai pieței. Liderul mondial al mobilelor, Nokia a ratat creșterea smartphone-urilor, iar BlackBerry, inventatorul „datelor mobile”, a rămas ancorat. În același deceniu, giganți ca Facebook, Google sau Zappos au răsărit dintr-un garaj. Ce este comun în spatele acestor extreme? Agilitatea sau absența ei. Această virtute, de acum înainte cardinală a întreprinderii, se aplică strategiei, organizării, managementului și metodelor. Acest cuvând cuprinzător acoperă în același timp suplețea și adaptabilitatea. Dar dincolo de conceptul la modă, de care este avid managementul, fațada își va lepăda luciul pentru cei care nu vor măsura profunzimea analizei necesare și se vor mulțumi cu câteva schimbări de practici oportuniste.
În această afacere se joacă supraviețuirea organizațiilor. Au răsărit două fenomene disruptive. Mai întâi mediul imprevizibil și haotic. În întreprinderi totul nu e decât „volatilitate, incertitudine, complexitate și ambiguitate” („VUCA” – volatility, uncertain, complexity, ambiguity, în discursul militar anglo-saxon). Apoi, dezafectarea profundă a patru angajați din cinci (sondaj Deloitte și Gallup), care se traduce printr-o lipsă de angajament la locul de muncă. Consecința este ireversibilă: în fața schimbărilor extreme, modelul tradițional de management, bazat pe taylorism și o structură birocratică, își aruncă ultimele raze.
Când accelerația este mai importantă decât viteza, echilibrul subtil între inovație și producția durabilă se câștigă prin agilitate. Îmbrățișând metodele venite din tehnologie, întreprinderile introduc această agilitate în modelul lor economic. La Snowbird (Utah), în 2001, părinții luminați ai Manifestului Agil au gravat principiile fondatoare: întâietatea interacțiunilor; autoorganizarea echipelor pe firul apei, unde se combină luarea inițiativei, returul în buclă continuă („feed-back loop”) și munca în intervaluri scurte de timp („sprints”); co-evoluția produsului, ameliorat prin iterații pentru a-l încânta pe client, plasat în centrul dispozitivului; capacitatea de a lucra la frontiera haosului. După exemplul dat de Amazon, Netflix, Pixar sau Tesla, aceste întreprinderi navighează între aleatoriu și un echilibru mișcător.
Agilitatea este înainte de toate o mentalitate de ruptură și o știință de a fi care trebuie să se ancoreze în fundațiile întreprinderii. Este imposibil să o răsturnați doar pe jumătate. Nu este suficient să presărați sistemul cu practici de feedback, de 360° sau de „open innovation”. Toată lumea plonjează (liderul, managerii și colaboratorii), dacă nu, ieșirea de pe drum este asigurată. Organizația care o face inventează o adevărată inginerie de a ști, care dezvăluie inteligența colectivă, singurul mijloc de a înfrunta complexitatea cât mai aproape de teren. Liderul este pasatorul care permite apariția acestui nou comportament și animatorul performanței colective. Pentru a înfrunta această provocare, acest „scrum master” (șef de bandă) trebuie să lase priza, să se depolueze, să se deconstruiască și să piardă orice formă de aroganță. Ce riscă? Să se agațe de certitudini care au încetat să mai fie adevărate. Atunci când agilitatea s-a infiltrat în statele majore, practicile și instrumentele care sunt puse în operă pun în valoare talentul mai mult decât competențele, favorizează căutarea progresului și celebrează schimbarea.
Nu toate întreprinderile sunt alese. A se bate contra forței de inerție a organizațiilor, a greutății egourilor, a confortului din buncăre, a nevoii de securitate individuală necesită curajul de a abandona un număr de credințe și convingeri. A pune piciorul pe firul întins de agilitate înseamnă să accepți, ca un acrobat pe sârmă, un angajament radical, o asumare a riscului și o comunicare reinventată și productivă. Tot atâtea transformări profunde, care au nevoie de timp pentru a se răspândi. Dar ezitarea nu este permisă, pentru este ușor să alunecați în gol…
Alte articole pe care, poate, nu le-ați citit:
7 lucruri simple despre creativitate, inovație și schimbare
Cum să ne ameliorăm „branding-ul personal”