Blog

Blog
Cele mai mari greșeli ale candidaților la poziții de management superior în procesul de recrutare

Comments (0) - Uncategorized

Cele mai mari greșeli ale candidaților la poziții de management superior în procesul de recrutare

Am discutat de mai multe ori cu oameni care candidau la poziții manageriale de nivel superior și care veneau complet nepregătiți la interviu. Aceștia nici măcar nu-și aruncaseră un ochi pe site și aveau foarte puține întrebări de pus. Și m-am întrebat cum este posibil ca oameni care au avut succese semnificative în carieră ajungă să se prezinte la un interviu fără a fi făcut cele mai elementare căutări care să le permită să navigheze cu succes printr-o primă discuție.

Căutând să înțeleg acest fenomen, am descoperit câteva articole în care un recrutor american de succes vorbea exact depre această problemă.

Managementul de slabă calitate al procesului de căutare pentru candidații C-suite

Aparent există un grup destul de numeros de manageri care nu este pregătit pentru a gestiona efectiv procesul de recrutare. Cu cât mai rar un individ a căutat în mod proactiv o poziție nouă în carieră, cu atât mai mare este probabilitatea ca el să fie un pic depășit de evenimente și să o dea în bară. Mai mult, există un subgrup care abordează întregul proces în mod incorect, gândindu-se că sunt unici și mult deasupra nevoii de a se vinde. Ei bine, în mediul competitiv actual, această perspectivă este complet greșită…

Cele mai mari greșeli făcute de candidații C-suite în fața recrutorilor

Deși aparent sunt mult mai multe, în majoritatea articolelor pe care le-am citit, am găsit evidențiate următoarele patru greșeli majore:

  • Orientarea spre tranzacționare în loc de relaționare – Cea mai mare greșeală este să crezi că dacă lucrezi cu vânători de capete de un anumit nivel este vorba de o tranzacție discretă și nu ai nevoie de dezvoltarea unei relații. Unii candidați nu răspund apelurilor sau mailurilor recrutorilor pentru că „nu au nevoie de ei în acel moment”. Problema e că recrutorii nu prea uită (și mai au și o bază de dată care îi ajută). Cu perioada „angajării pe viață” rămasă mult în urma noastră, toată lumea va ajunge să caute un job la un moment dat. Orice candidat s-ar putea să aibă nevoie de ajutor și când va suna la recrutorul căruia nu i-a răspuns la mesaje, acesta nu va avea niciun motiv să-l ajute. Lipsa de politețe sau de curtoazie se va traduce tot prin lipsa unui răspuns la telefoane și/sau mesaje. Am citit, de exemplu, despre un candidat care nu a dat nicio atenție mesajelor unui recrutor după ce acesta îi facilitase angajarea pe un post bun. Cinci ani mai târziu, un alt recrutor i-a cerut referințe primului despre candidat. Vă închipuiți că primul recrutor nu a fost prea darnic cu laudele despre acesta. În majoritatea articolelor, candidații sunt sfătuiți să trateze vânătorii de capete (și asociații lor) ca pe o asigurare de viață, în care investești în mod regulat (dezvoltând relațiile) astfel încât, atunci când ai nevoie de ajutor să îl primești.
  • Numai tactică fără nicio strategie – Poate fi surprinzător, dar foarte mulți candidați de top se bazează pe LinkedIn pentru a-și găsi un job. Însă acesta este în general un plan care nu dă roade. În schimb, ar trebui să definiți ce companii vă interesează, care este poziționarea voastră unică și care este strategia pentru a crea o introducere „caldă”. Mulți candidați încep pur și simplu să dea telefoane pentru că li s-a spus că au nevoie de relaționare. Însă mai întâi ar trebui să înțeleagă ce vor de fapt. Nu ar trebui să uite că este treaba lor să le ușureze munca celor care speră să-i ajute. Adică, înainte de a contacta pe cineva, trebuie să vă asigurați că există o legătură între povestea verbală (acel elevator pitch personal – unde ați fost și ce vreți să faceți mai departe), profilul de LinkedIn și CV.
  • Nu este vorba despre voi ci despre ei – De-a lungul întregului proces, unii oameni au impresia că totul se rezumă la ei și nu la compania pentru care sunt intervievați. Candidații se prezintă la primul interviu gândindu-se că vor obține răspunsuri la întrebările lor și nu invers. Și acest lucru poate lăsa impresia că de fapt nu vă interesează acel post. De fapt trebuie să le dovediți acelor oameni de ce au nevoie de voi și în ce mod vor fi câștigați angajându-vă. La primul interviu atitudinea ar trebui să fie cea a unui vânzător nu a unui cumpărător, iar scopul, acela de a fi invitat la următoarea discuție, nu de a obține răspunsuri la propriile întrebări.
  • Este puțin probabil să fiți vreun inorog – În timp ce majoritatea dintre noi credem că suntem speciali (mai ales că ni s-a tot repetat asta în familie și la școală), realitatea este că o mulțime de candidați sunt potriviți pentru o anumită poziție. Modestia, abilitatea de a accepta coachingul și efortul de a crea și a comunica ce vă diferențiază vă vor aduce beneficii. Îmi povestea mai demult un recrutor că a încercat să ajute un candidat, însă acesta nu era deloc de acord cu sfaturile sale considerându-se excepțional și unic. Ei bine, recrutorii citesc sute sau chiar mii de CV-uri în fiecare an și sunt într-o poziție mai bună pentru a înțelege piața muncii. Ar fi înțelept să le respectăm măcar opiniile.

De ce contează aceste greșeli?

Din nefericire, candidații nu înțeleg două lucruri:

  • Vânătorii de capete au tendința de a-și aminti mincinoșii și, în special, comportamentul nepoliticos (ca oricare dintre noi);
  • Dacă nu le sunteți de ajutor, nici ei nu-și vor aminti vreodată de voi.

Asta este soarta în căutarea unui loc de muncă. Lipsa angajamentului și tratamentul neadecvat al celorlalți ni se poate întoarce în față ca un bumerang. Nu uitați să-i tratați pe ceilalți așa cum ați vrea să fiți voi tratați.

Și până la urmă, ce ar putea face candidații C-suite (înainte și după) pentru a naviga cu succes prin întregul proces?

  • Să creeze o poveste: De unde veniți și încotro mergeți? Și de ce? Este această poveste aliniată cu toate materialele și explicațiile verbale? Fiți conciși.
  • Construiți-vă o strategie: Abordați procesul ca pe o inițiativă strategică. Care vă sunt obiectivele, strategiile, tacticile și măsurile? Cum vă poziționați cel mai bine pentru a vă atinge țintele?
  • Tratați fiecare interacțiune cu un recrutor ca pe o oportunitate de a continua construirea unei relații: Este chiar o idee proastă să nu cultivați aceste relații. Gândiți pe termen lung, chiar foarte lung. Răspundeți la telefon și la mailuri, faceți recomandări de candidați potențiali și eforturi să rămâneți în legătură pe măsură ce vă schimbați joburile și avansați în carieră.
  • Cultivați introducerile „calde” în locul apelurilor „reci”: Concentrați-vă pe relaționarea prin oameni pe care-i cunoașteți în loc să sunați oameni cu care nu ați mai interacționat. Recrutorii sunt inundați de cereri de ajutor. Ei prioritizează oamenii cu care au avut o relaționare anterioară pozitivă și referințe din rețeaua lor.
  • Vindeți mai întâi și apoi cumpărați: Odată ce ați ajuns la interviu, echilibrați întrebările prin care vreți să vedeți dacă este compania potrivită pentru voi cu furnizarea de informații despre voi. Folosiți-vă de întrebările voastre atât pentru a obține răspunsurile pe care vi le doriți, dar mai ales pentru a vă arăta interesul clar pentru companie și poziția pentru care candidați. Întrebări despre traseul în companie, conducerea firmei, așteptările rolului pe care-l veți umple, cultura organizațională, etc., demonstrează că v-ați făcut temele, că v-ați gândit la întrebările pe care trebuie să le puneți și că sunteți cu adevărat interesați de post. Nu puteți obține un job dacă clientul nu crede că îl vreți.

Ei bine, dacă ați făcut deja aceste greșeli nu e nicio nenorocire. Le puteți repara. Este suficient să învățați din ele și să vă schimbați. Succes!

Alte articole complementare:

Acționați diferit pentru a reuși               

Și dacă sunteți un creativ care se ignoră?

Nu distrugeți cultura companiei

Asumați-vă punctele forte pentru a fi motivați

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *