Pregătirea primei întoarceri acasă și alegerile americane
După ultima săptămână la Paris cu directorii din fabricile de ciment, am început să mă pregătesc și eu pentru măcar un weekend, poate chiar două de stat acasă cu familia. Trebuia să merg să mai fac și niște cumpărături, să iau niște cadouri că de, venea fiul risipitor de la Paris…
În timpul ăsta se apropiau alegerile americane și toată lumea în jurul meu începuse să vorbească despre asta. Până și Traian, care începuse să se pregătească de întoarcerea definitivă în România. Însă interesul lui Traian față de acest subiect era complet diferit fată de al francezilor.
La noi acasă unde majoritatea valutei se schimba se piața neagră, francii aveau o valoare mult diminuată în comparație cu dolarul. Datorită incertitudinii generate de rezultatul alegerilor, în care totuși Clinton părea favorit în fața lui Bush senior, dolarul scăzuse la casele de schimb din Paris de la 5,5 franci francezi la 4,8 pentru un dolar. Și multă lume comenta că dacă va câștiga Bill, dolarul va scădea și mai mult. Mie varianta asta îmi convenea cel mai mult, pentru că, în acel moment, nu aveam prea mulți franci disponibili, iar depozitul pe care-l făcusem nu putea fi stricat decât în prima parte a lunii noiembrie.
Am schimbat totuși vreo 500 de dolari pentru că mergeam acasă pentru misiunea din România și voiam să-i las Mihaelei. Ghinion de neșansă, cum se mai zicea pe vremea aia, în noiembrie, imediat după alegeri, deși a câștigat Bill Clinton, dolarul a sarit imediat în sus și acolo a rămas, iar eu am schimbat banii, înainte de plecarea definitivă la 5,3 franci pe dolar, așa că am pierdut destui bani.
Aranjasem deja să plec de la Paris spre casă vineri dimineață. În felul ăsta puteam să petrec un weekend întreg acasă și să-mi văd și familia, pentru că restul echipei venea abia luni cu avionul care ajungea la ora 14. Și urma să mă întâlnesc cu ei la aeroport de unde ne luam cei de la Medgidia cu mașinile.
Când am primit biletul de avion de la secretară am observat că era la Air France, nu la Tarom, (normal din punctul de vedere al francezilor), dar mai era și la clasa business și aveam dreptul la o valiză de cală în plus.
Așa că aveam să marchez o triplă premieră: primul zbor la business, primul cu o companie străină și primul contact cu aeroportul Charles de Gaulle… Dar despre toate astea și despre revederea cu Bucureștiul, săptămâna viitoare!
