Blog

Cine a fost acest Viollet-le-Duc și de ce merită amintit numele său în secolul 21? Ei bine, câteva monumente importante din Franța: castelul Pierrefonds, cetatea Carcassonne și chiar celebra catedrală Notre-Dame din Paris, se spune că fără el nu ar fi ajuns până în zilele noastre!

Viollet-le-Duc a fost un arhitect foarte cultivat, hiperactiv și pasionat de Evul Mediu. El și i-a asumat misiunea de a apăra patrimoniul medieval care, pe vremea aceea, nu interesa pe nimeni. Catedralele și castelele ajunseseră în ruină datorită indiferenței generale, iar arhitectul decide să le restaureze, în maniera sa. Pentru el, de fapt, totul e simplu: „A restaura un edificiu nu înseamnă să-l întreții, să-l repari sau să-l refaci, înseamnă să-l restabilești într-o formă care poate că nici n-a existat vreodată.”

O definiție care-i face pe istorici să tremure!

Igurând de multe ori documentele istorice, Viollet-le-Duc nu ezită să recreeze anumite elemente cu ajutorul propriei imaginații pentru a ajunge la această „stare completă”. O libertate asumată față de realitatea istorică, care nu i-a lăsat pe contemporanii săi indiferenți și fiecare dintre restaurările sale a născut controverse, făcând să curgă adevărate râuri de cerneală…

Și totuși, Viollet-le-Duc nu se putea împiedica să adauge un pic de sare… Pasionat de creaturile medievale, mai inventează altele, de exemplu faimoasele burlane în formă de crocodil de la Pierrefonds.

Este imposibil să enumerăm aici toate monumentele de care s-a ocupat și de aceea m-am limitat la trei, pe care le consider cele mai reprezentative.

Notre-Dame – compania monștrilor

Începând din 1845, Viollet-le-Duc este însărcinat cu restaurarea decorului sculptat al catedralei Notre-Dame, distrus parțial în timpul Revoluției Franceze (poate că nu la fel de mult ca în timpul incendiului de acum câțiva ani!). Ei bine, eI imaginează pur și simplu 56 de himere pentru a orna galeria turnurilor la 46 de metri deasupra solului: păsări fantastice, animale hibride, monștri fabuloși…

Cetatea Carcassonne – unul dintre cele mai mari șantiere ale Europei în secolul XIX

Atunci când Viollet-le-Duc sare în ajutorul cetății Carcassonne, aceasta este pe punctul de a fi demolată. Oricum localnicii foloseau vechile ziduri pe post de carieră de piatră! El începe o operă de restaurare care a durat 50 de ani și a redat zidurilor aspectul medieval. Dar multe dintre alegerile sale au fost criticate în mod deschis. Prima dintre ele a fost cea a acoperișurilor. Obișnuit să restaureze castele din nordul Franței, a ales să aplice și aici acoperișurile puternic înclinate, acoperite cu ardezie în locul celor specifice zonei, mai plate și acoperite cu țiglă ceramică. Un alt exemplu de reconstituire greșită este podul mobil de la intrarea prin poarta Narboneză. Și sigur, anumite detalii sunt considerate prea perfecte, reducând impresia de autenticitate…

Însă oricâte controverse ar stârni, cetatea Carcassonne primește peste o jumătate de milion de vizitatori pe an și nu a fost ocolită nici de realizatorii de cinema. Aici s-a turnat clasicul „Leul în iarnă” (The Lion in Winter) cu Peter O’Toole, Katharine Hepburn și Anthony Hopkins și o parte din seria franceză „Vizitatorii” (les Visiteurs) cu Jean Reno și Christian Clavier.

Castelul Pierrefonds, sau Evul Mediu reinventat de Viollet-le-Duc

Castelul Pierrefonds rămâne însă capodopera lui Viollet-le-Duc, indiferent de câte controverse a mai stârnit și de această dată!

Dărâmat și lăsat în ruină după asediul reușit de Richelieu în 1617, devine în secolul XIX, odată cu redescoperirea moștenirii arhitecturale a Evului Mediu o „ruină romantică”. Aflat în proprietatea familiei Bonaparte (Napoleon l îl cumpărase în 1810 cu mai puțin de 3.000 de franci), Napoleon al III-lea, „cel mic” cum îl numesc detractorii prin comparație cu unchiul său, l-a însarcinat personal pe Viollet-le-Duc cu restaurarea castelului. 4 din cele 5 milioane de franci care au fost cheltuiți pentru această operație au venit din lista civilă personală a împăratului! Însă, odată cu plecarea acestuia, după războiul franco-prusac din 1871, reconstrucția a rămas fără finanțare și lucrările s-au oprit în 1885, la șase ani de la moartea lui Viollet-le-Duc, decorarea camerelor rămânând neterminată. Ei bine, în acest caz arhitectul face în întregime apel la imaginatia sa debordantă pentru a reinventa complet edificiul, transformându-l într-un „castel medieval ideal”. Le-Duc și-a imaginat cum ar fi trebuit să fie castelul, în loc să se ghideze în munca sa pe istoria strictă a clădirii. Pe de altă parte, în privința exteriorului, a dat dovadă de cunoștințe excepționale ale arhitecturii militare a secolului XIV.

Și acest castel este unul dintre cele preferate de cinematografie. A fost inspirația pentru studiourile Walt Disney când au imaginat castelul frumoasei din pădurea adormită. Aici s-au filmat multe dintre filmele de capă și spadă franțuzești de la începutul anilor 60, mai ales cele cu Jean Marais, iar mai spre zilele noastre, realizatorii serialului Merlin l-au transformat în Camelotul regelui Arthur!

Dintre cele 3 monumente care fac subiectul acestui articol, bineînțeles că Notre-Dame a fost locul pe care l-am vizitat cel mai des, Situată în inima Parisului, catedrala era un loc aproape obligatoriu de trecere înainte de incendiul devastator din 2019. Măcar traversam Ile de la Cité dinspre Luvru spre Cartierul Latin și-i dădeam bună ziua lui Charlemagne…

Am fost și la Carcassonne de vreo două ori, ultima dată în 2011, și este într-adevar un loc superb, un fel de Sighișoara franțuzească, întreținută cu mai multă grijă decât a noastră, dar parcă totuși fără autenticitatea și freamătul vieții neîntrerupte din Evul mediu și până acum…

La Pierrefonds am fost o singură dată, dar mă voi mai duce. Este într-adevăr imaginea perfectă a ceea ce ne-am putea imagina că a fost un castel medieval. Și, ca să vă mai dau un motiv să vizitați castelul, vă voi pune o întrebare: știe cineva care era numele lui Porthos, unul dintre cei 3 mușchetari ai lui Dumas? Ca să nu vă stresați, că totuși e vacanță, o să vă spun tot eu: baron Du Vallon de Bracieux de Pierrefonds! Vacantă plăcută!