France Miniature
Așa cum discutasem, Virgil m-a sunat vineri, la birou, și am stabilit să plecăm a doua zi dimineață să vizităm parcul tematic France Miniature. Cristina nu venea cu noi pentru că, cel puțin așa mi-a zis Virgil, nu se simțea bine.
Am luat trenul de la Gara Montparnasse, de lângă mine, și am coborât la Elancourt, în sud-vestul Parisului, dincolo de Versailles.
Aici am descoperit o adevărată machetă a Franței, realizată în aer liber, cu monumentele miniaturale așezate conform pozitiei geografice.
Ca și în Olanda, la Madurodam, m-am simțit ca Gulliver în țara piticilor. Însă aici, spre deosebire de poveștile lui Swift, doar clădirile erau micșorate, lilliputanii lipseau… În schimb, țara fusese invadată de uriașii din Brobdingnag!
Ne-am învârtit toată ziua printre monumente, făcând multe poze ca din elicopter… Și, de fapt, după ce m-am întors acasă, în România, mai mulți prieteni, atunci când au văzut acele poze, mi-au zis:
–Băi, neicușorule, te-ai plimbat și cu elicopterul pe deasupra castelelor? Cât costă o plimbare din asta? Și de unde ai avut atâția bani?
Aproape că nu au crezut povestea cu parcul tematic plin de miniaturi, deși în pozele de la Madurodam apăream și eu și Mihaela și olandezii lângă clădirile lilliputane.
A fost o zi frumoasă în care l-am mai scos pe Virgil din îngrijorările lui legate de aprobarea cererii de azil, dar și el m-a făcut să mai uit de întoarcerea Mihaelei la București, cel puțin pentru cele câteva ore petrecute împreună. Și am mai vorbit multe, despre ei, despre noi, despre serviciul meu…
Înapoi la Paris, am intrat puțin într-un bistro pe lângă gară și am luat împreună cina cu câte un pahar de vin roșu.
Apoi el a luat metroul spre Villejuif (care în traducere ar însemna orașul evreilor), iar eu am luat-o agale, per-pedes, către casă…
