Blog

Această metodă numită și inteligență de afaceri sau informatică decizională s-a dezvoltat în anii ’40-’50, pornind de la teoria jocului, care studiază situațiile în care indivizii iau decizii, fiind conștienți că rezultatul alegerii lor depinde de cel al altora. Grație anumitor programe, inteligența economică face să vorbească cifrele și ajută, decidenții și conducătorii de întreprinderi, să ia o decizie pornind de la o imagine de ansamblu a activității lor.

Programe capabile să trateze o mulțime de parametri

Într-o lume care se mișcă din ce în ce mai repede, unde evenimentele sunt din ce în ce mai complexe, teoria inteligenței economice este mai actuală ca niciodată. Cabinetele de consultanță specializate în strategie și editorii de programe software au înțeles-o foarte bine: ei dezvoltă instrumente informatice care ajută decizia. Atunci când trebuie ținut cont de o multitudine de parametri pentru a tranșa, devine interesantă utilizarea unei asemenea soluții informatice. Printre cele mai cunoscute: Business Object, Cognos, Table software ori Tibco software. Cu siguranță prețul acestor programe e mare (mai multe mii de euro pentru cele mai simple), dar ele sunt capabile să colecteze un număr infinit de informații în bazele de date ale unei întreprinderi (preț, cost, cheltuieli, număr de clienți sau de furnizori, productivitate etc.). În plus funcționarea lor este simplă: ele compilează și restituie toate informațiile digerate și analizate sub formă de rapoarte și tablouri de bord, atât analitice cât și prospective. În funcție de problematica tratată, ele permit vizualizarea axelor de dezvoltare care trebuie favorizate, ce furnizor trebuie selecționat, determină de asemenea cadența unei mașini pentru o funcționare optimă a unei linii de producție ori indică în ce moment trebuie oprită o investiție, înainte ca această să devină nerentabilă.

O metodă adoptată de toate marile întreprinderi

La început, aceste matrice de ajutor pentru luarea deciziilor erau utilizate în medii complexe și cuantificabile, ca finanțele, băncile, asigurările, informatica ori în universurile foarte tehnice (construcții, logistică, lanț de aprovizionare etc.). Dar marile întreprinderi le-au utilizat din ce în ce mai mult în toate sectoarele. Începând de la o anumită talie ori de îndată ce numărul de date (masă salarială, număr de clienți) devine important, aceste programe sunt indispensabile: graficele și tabelele oferă dintr-o singură privire o percepție clară a situației globale a întreprinderii și posibilitatea de a plonja în detaliile unei linii de producție. Câteva clicuri sunt suficiente pentru a avea o supraveghere precisă în timp real a unei activități ori serviciu, oricare ar fi momentul sau locul în care vă aflați (la birou, pe teren, la un client etc.), pentru că o dată cu dezvoltarea internetului și aplicațiilor mobile, aceste programe devin accesibile oriunde și în orice moment.

O analiză a cifrelor incontestabilă, dar rece

Un alt atu al inteligenței economice: rezultatele sale sunt dificil de contestat. Analiza cifrelor face decizia obiectivă, pentru că alegerea depinde de un calcul și nu de un individ. Detractorii săi subliniază totuși faptul că nu totul poate fi redus la un calcul sau la o cifră. În cazul unei concedieri, de exemplu, dincolo de costul financiar, trebuie ținut cont de asemenea de un aspect social și uman, greu de cuantificat, care nu apare deci în aceste faimoase tablouri de bord. Să spunem deci că trebuie să știm să ponderăm rezultatele acestor programe. Inteligența economică trebuie să rămână un instrument de apreciere printre altele.

Alte articole recomandate:

Consultant – o meserie paradoxală

Acționați diferit pentru a reuși

Chiar or fi idioții cei mai buni lideri?

Analiza sistemică a organizațiilor