Boală lungă, moarte sigură…
Cam așa este și cu prelungirea procesului de reducere a deficitului bugetar sau, ca să folosim o altă vorbă românească, operația va reuși, dar pacientul va fi deja mort!
În cele din urmă deficitul bugetar va fi adus în limite rezonabile, după lupte seculare care vor dura nu un sfert de veac cum ne spunea nenea Iancu în Scrisoarea lui pierdută, ci doar șapte ani. Într-o perioadă atât de lungă multe se pot întâmpla… Mai moare măgarul, mai pierde samarul… Se întâmplă atâtea într-un singur an, darmite-n șapte!
Și unde mai pui că la capătul acestei lungi perioade, datoria publică s-ar putea să fie atât de mare încât să ne fie foarte greu să mai scăpăm de ea fără vreun faliment. Și până atunci în mod sigur nu va mai fi nici urmă de ciolaci pe-aici. Că de, sloganul lui Ludovic ix-ve cum zicea Bulă pe vremuri la oralul de la bacalaureat, că el nu cunoștea cifrele romane, „après moi le déluge” (după mine potopul), au auzit și politrucii noștri. Iar la momentul potrivit, nici usturoi nu vor fi mâncat, nici gura n-o să le pută!
Sigur, datoria externă a României este mică în comparație cu a altora. Atât în valoare absolută cât și ca procent din PIB. Primul ministru chiar a sugerat presei că alte țări din Uniune au datoria peste nivelul produsului intern brut. Însă România poate fi comparată doar cu Bulgaria, în nici un caz cu economiile din vestul Europei!
Și totuși, anul viitor ar fi fost momentul ideal pentru tăierea cheltuielilor și concedieri la nivelul bugetarilor, având acest orizont de patru ani fără niciun fel de alegeri. Dar atunci, politrucii noștri unde și-ar mai angaja rudele și prietenii, și incompetenti și fără chef de muncă?
Așa că timp de șapte ani nu vom vedea nici reduceri de cheltuieli materiale, nici concedieri în rândul aparatului bugetar supradimensionat. Mai mult, ca să fie siguri că nu se vor pierde locuri de muncă la buget, vor continua să inventeze tot felul de formulare și declarații pe care să le completeze cei din economia reală, astfel încât digitalizarea, de care oricum nu pot scăpa, în loc să aducă o reducere a birocrației, o va crește! Nu ne plac e-urile deja inventate (e-factura, e-transport, e-TVA)? Cu atât mai puțin or să ne placă cele inventate după alegeri! Și politrucii de la guvernare se vor complace într-un dolce farniente, bazându-se pe creșterea PIB-ului pentru a obține acea scădere a deficitului de sub un procent anual, pe care o vor agrea împreună cu Comisia Europeană, pentru a se încadra în acel faimos deficit de 3% peste șapte ani. Ori poate la Sfântu-Așteaptă sau la paștele Cailor!
Și dacă PIB-ul nu creste suficient, vor mări taxele, cu toată negarea negației pe care o practică Ciola(nu)cu acum.
Iar noi degeaba vom mai țipa și vom ieși în stradă să protestăm că nu e bine, dacă nu vom ieși în noiembrie și decembrie să oprim sarabanda promisiunilor aberante și fără niciun fundament economic!
