Hôtel des Invalides
Creat la inițiativa regelui Ludovic al XIV-lea pentru a adăposti foștii soldați invalizi sau prea bătrâni ca să mai lupte, clădirile azilului au fost terminate în 1674, în doar 4 ani de la demararea lucrărilor. Construcția bisericii, al cărei Dom aurit reprezintă una dintre atracțiile Parisului de astăzi, a durat însă peste 30 de ani, fiind finalizată abia în 1706.
De ce a fost însă nevoie de acest azil pentru foștii soldați? În urma războaielor purtate de Regele Soare, în special a Războiului de 30 de ani, Parisul era plin de foști soldați. Aceștia cerșeau pe străzi sau făceau alte fapte reprobabile spre nemulțumirea locuitorilor. Pe de altă parte regele dorea continuarea războaielor de cucerire, iar acest lucru necesita forțe mereu proaspete în cadrul armatei. Văzând însă soarta foștilor soldați, invalizi sau prea bătrâni, obligați să bântuie străzile fără bani și fără un adăpost deasupra capului, voluntarii nu prea se mai înghesuiau să fie recrutați…
În centrul acestui monument se află Catedrala Saint-Louis-des-Invalides. Proiectul acesteia a fost încredințat unui tânăr arhitect, Jules Harduin-Mansart. Acesta a proiectat o clădire care combină o capelă regală (Domul Invalizilor) cu o capelă a veteranilor, unind cele două edificii în mod armonios. În acest fel regele și soldații săi puteau participa la slujba religioasă simultan, folosind intrări separate așa cum cerea eticheta. Această separare a fost întărită în secolul 19 prin construcția mormântului lui Napoleon I, crearea a două altare separate și construcția unui perete de sticlă între cele două capele.
Capela veteranilor este un exemplu de arhitectură clasică. Cornișa acestei capele este decorată cu câteva sute de trofee cucerite de la inamic de-a lungul istoriei armatelor franceze. În urma unor tradiții vechi de secole, aceste trofee erau atârnate de bolta catedralei Notre-Dame înainte de Revoluția Franceză. Cele care au scăpat de distrugere la Revoluție au fost transferate la Hotelul Invalizilor. În 1814 aproape 1.500 dintre aceste trofee au fost arse în curte de către Guvernatorul Hotelului pentru a nu cădea în mâinile inamicilor.
În zilele noastre Hôtel des Invalides adăpostește Muzeul Armatei, care a fost fondat în 1905. Acesta administrează și Catedrala, devenită catedrala armatei franceze. Muzeul Armatei conservă una dintre cele mai bogate colecții de istorie militară din lume. Aici puteți descoperi uniforme, arme, desene, picturi, obiecte, care ilustrează istoria Franței, din preistorie și până în zilele noastre, obiecte care se remarcă prin criterii estetice, tehnice și simbolice, de la sfârșitul Evului Mediu și până în zilele noastre. Expunerea acestor obiecte este organizată pe perioade: de la Saint-Louis (Ludovic al IX-lea) la Ludovic al XIV-lea, de la Ludovic al XIV-lea la Napoleon al III-lea și cele două războaie Mondiale.
Tot aici puteți vizita și mormântul împaratului Napoleon I. Dar despre acesta am scris un articol separat.
Un spațiu aparte, de 1.500 m2, este dedicat Memorialului Charles de Gaulle, rezultat al unei colaborări între Muzeul Armatei și Fundația Charles de Gaulle. Acest memorial este un spațiu multimedia interactiv dedicat muncii și figurii publice a generalului, lider al Franței Libere și Președinte Fondator al celei de-a Cincea Republici Franceze.
Un alt muzeu care nu trebuie ocolit, tot în această locație, este Muzeul Ordinului Eliberării, care spune povestea Franței Libere din 1940 până în 1945. Ordinul Eliberării a fost creat de Charles de Gaulle în noiembrie 1940 pentru a onora luptătorii care și-au adus o contribuție excepțională la eliberarea Franței. În cadrul acestui muzeu memorial, cel de-al doilea ordin național francez spune povestea Companionilor Eliberării, incluzând aici Franța Liberă, Rezistența Internă și deportații. Muzeul invită vizitatorii să afle totul despre al doilea război mondial prin intermediul acestor destine excepționale, ale unor oameni excepționali!