De ce eșuează liderii?
Atunci când încerci un feedback de 360 de grade cu un lider, încerci să identifici un potențial derapaj. Un derapaj personal este un comportament care se așază în calea progresului personal. Un derapaj nu este o simplă slăbiciune. Cu toții avem multe puncte slabe pe care nu alegem niciodată să le ameliorăm sau să le stăpânim. Un derapaj este o slăbiciune care trebuie ameliorată dacă vrem să ne atingem potențialul.
Iată câteva moduri în care puteți recunoaște și ataca derapajele:
- Un derapaj are potențialul de a ne limita progresul la locul de muncă, dar și în alte sfere ale vieții;
- Uneori, un derapaj poate fi legat de un talent împins la extrem;
- Multitudinea punctelor forte nu pot compensa un derapaj;
- Alții pot avea tendința de a se concentra asupra lui și să-l exagereze pentru a putea submina rezultatul dorit de noi;
- O puternică percepție negativă într-o anumită zonă poate otrăvi totul. Acest lucru este cunoscut drept efectul de trompetă.
Deci până la urmă, de ce eșuează liderii?
În ultimele decenii, titlurile anunțând probleme cu comportamentul de leadership s-au înmulțit peste măsură. Derapaje legate de lipsa de integritate, aroganță, inabilitatea de adaptare la schimbări și lipsa de concentrare au determinat eșecul multor manageri talentați. Aceste derapaje au dus adesea la organizații ineficiente.
Majoritatea derapajelor în leadership nu vor cauza căderea întregii organizații. Dar cu siguranță pot duce la distrugerea unei cariere. Întrebarea pe care trebuie să v-o puneți este: „Ce tip de derapaj va determina eșecul unui lider în organizația mea?”
Am descoperit că există derapaje specifice multor organizații și nivelurilor de management. De exemplu, lipsa creativității este un derapaj major într-o agenție de publicitate, dar nu și într-o fabrică. De asemenea lipsa concentrării strategice poate fi considerată un derapaj pentru un manager de top, dar nu pentru unul de nivel mediu.
Cea mai mare diferență între o slăbiciune obișnuită și un derapaj este că niciun punct forte nu-l poate compensa pe ultimul. Poate că un lider are o slăbiciune referitoare la vorbitul în public. Aceasta poate fi compensată dacă este bun în construirea relațiilor și în motivarea celorlalți. Dar nu același lucru poate fi spus despre un lider care nu este onest. Nu contează cât de puternică poate fi o persoană în privința altor competența de leadership, acest derapaj îi va limita abilitatea de a avea succes.
Atunci când vă analizați feedbackul de 360 de grade este important să identificați diferența între o slăbiciune și un derapaj. Un derapaj trebuie atacat în timp ce o slăbiciune poate fi trecută cu vederea și compensată. Nu vă petreceți tot timpul încercând să vă ameliorați slăbiciunile. Mai bine concentrați-vă asupra punctelor forte și pe îndepărtarea derapajelor. Amintiți-vă că punctele voastre forte v-au adus unde sunteți astăzi și nu lipsa punctelor slabe!
Alte articole pe care poate ați dori să le citiți:
Cum să luaţi cea mai bună decizie în interesul dumneavoastră
Râsul – un instrument de management în perioadă de criză
