Chiar or fi idioții cei mai buni lideri?
Educația ne împinge spre cultura inteligenței: încă de la grădiniță învățăm cuminți să facem bine și să strălucim prin cunoștințele noastre. Cel care evadează din acest sistem va fi arătat cu degetul sau tras de urechi ca un măgar: „trebuie să asculți, să urmezi drumul, să înveți, să te supui…” Mai târziu, atunci când facem studiile superioare, dacă avem această șansă și dorința, acest sistem continuă. Notele înlocuiesc calificativele și dizertațiile, dictările. Dar acum, hai să ne luminăm asupra virtuților idioțeniei.
La ce ne folosesc bagajele cognitive
Totuși, atunci când ajungem într-un post cu o anumită responsabilitate, tot acest bagaj de cunoștințe pare mai curând să ne încetinească. De la Goleman și inteligența sa emoțională, nu mai sunt chiar o lovitură. Inteligența emoțională ne este mult mai utilă pentru a reuși decât toate bagajele cognitive pe care le-am acumulat. Gestionarea colegilor cotropitori, a vorbi în cunoștință de cauză, a fi creativ, sunt calități care ne sunt cerute imediat și care nu ne-au fost predate înainte.
Leadership-ul grație emisferei cerebrale drepte
Pentru Goleman, printre alte reflecții, dacă un copil este capabil să aștepte trei ani pentru a obține două bomboane în loc de una, va avea mai multe șanse de reușită decât cel care nu reușește. Ultimele descoperiri în leadership fac de altfel apologia emisferei cerebrale „drepte” – care de fapt este centrală: gândire mai bogată, vizuală, non-verbală și creativă, deci la modă printre lideri. Este mai bine s-o cultivați, decât să fiți un inginer nevoiaș supus presiunilor ierarhiei…
Bill Gates recrutează leneși
Persoanele cu o funcționare mai bună a emisferei drepte au probleme cu studiile și atunci… Bill Gates ar fi spus chiar, că el recrutează leneși pentru că aceștia găsesc maniera cea mai ușoară de a face lucrurile… Și atunci ce-om face cu toți anii de studiu?
Cum am devenit idiot pentru a reuși
Idiotul lui Dostoievski a deschis o breșă arătând puterea modestiei și, poate, a bunătății. Ideea a făcut pui: „Cum am devenit stupid” de Martin Page povestește cum faptul de a deveni stupid te ajută să reușești la serviciu. Filmul „Idioții”, al lui Lars von Trier, povestește cum o bandă de intelectuali își caută idiotul profund fără să-l găsească cu adevărat. Singurul personaj care își găsește cu adevărat idiotul profund este o doamnă un pic cam prostuță, care a trăit o adevărată dramă în viață și care sfârșește prin a prelua leadership-ul grupului. Într-un alt registru, Chris Gardner, în „În căutarea fericirii” reușește să devină broker datorită bunului simț și a perseverenței.
De la inteligență la idioție
În fine, teoretician al managementului cel mai pragmatic, Mintzberg ne amintește că a preda managementul unei persoane care nu a condus pe nimeni este ca și cum ai învăța să comunice pe cineva care n-a văzut în viața lui o ființă umană… Și, în trecere fie spus, imaginile marilor lideri nu sunt obligatoriu cele ale unor oameni inteligenți. Sunteți mai curând Spiderman sau Superman? Dacă sunteți Spiderman va trebui oare să cădeți în cap? Sau, ca în „I Heart Huckabees”, să fiți loviți cu ciocanul? „Omul este singurul animal suficient de inteligent pentru a fi complet idiot.” Chestia e că suntem formați, inteligenți și prost fasonați în toată această istorie de leadership!?! Și atunci cum să facem? „Nasul este idiotul feței.”
Ce are un idiot în plus față de cel „inteligent”
- „Flerul”: simte evenimentele și persoanele;
- Empatia: idiotul se demarcă prin bunătatea sa;
- O sămânță de nebunie: el iese de pe potecile bătătorite, se joacă și creează cu ușurință;
- Uimire: este uimit, se amuză și pune întrebări ca să învețe;
- Este viu și spontan, motivant ca să-l definim într-un cuvânt…
Articole complementare recomandate:
Simpatia și pozitivitatea vă măresc șansele de reușită
Leadership în trei pași simpli - Bogdan Buzdugan
4:56 PM, June 2024
[…] Chiar or fi idioții cei mai buni lideri? […]