În așteptarea Mihaelei, pregătirea weekendurilor
Mihaela avea să ajungă la Paris în miercurea dinaintea Paștelui catolic. Primul weekend lung, de trei zile, venea prea repede așa că urma să profităm de el pentru a cunoaște Parisul. Ne rămâneau încă 4 weekenduri prelungite, cele de 1 și 8 mai, weekendul de Înălțare, care avea patru zile dacă îmi luam o zi liberă vineri, și cel de Rusalii.
De Înălțare aveam să mergem la Haga, la prieteni noștri olandezi. Am vorbit cu ei și mi-au trimis invitațiile pentru viză. Pe vremea aia, spațiul Schengen încă nu se inventase, dar viza era valabilă pentru cele trei țări din Benelux…
În weekendul de 8 mai programasem vizita la castelele de pe Loara. Rezervasem mașina de închiriat, una din cea mai mică clasă. Erau birouri de închiriat la gara Montparnasse, unde ajungeam în 5 minute pe jos. Mai trebuia să fac și traseul vizitelor și rezervările de hoteluri. Mi-aș fi dorit să văd cât mai multe castele, dar pentru asta trebuia să optimizez la maxim traseul. Unul dintre colegi îmi împrumutase un ghid verde Michelin al castelelor de pe Loara, iar altul un atlas rutier Michelin pentru Franța. Pentru cazări aveam să folosim rețeaua de hoteluri Formula 1, care erau cele mai ieftine. Catalogul acestor hoteluri îl luasem de la hotelul Ibis în care stătusem la Mantes-la-Jolie în primele zile după sosirea în Franța.
Weekendul de Rusalii aveam să mergem la Mont-Saint-Michel și în Bretania. Am rezervat și pentru această excursie o mașină de închiriat și, tot de împrumut, am făcut rost de un ghid Michelin al Bretaniei.
Ne mai rămânea weekendul 1 mai, care mai avea trei zile. Pe acesta aveam să-l dedicăm vizitării castelelor din jurul Parisului, Versailles în primul rând, dar și Fontainebleau, Rambouillet, Vaux-le-Viconte și Chantilly. Iar la Paris erau destule de văzut. Muzee, monumente, cartiere. Dintre muzee, eu nu intrasem până atunci decât la Luvru, de două ori, și la Dali, lângă Place de Tertre. Rămâneau celelalte: Orsay, Orangerie, Marmottan, Picasso. La Grand Palais era programată o expoziție retrospectivă Toulouse-Lautrec. Biletele pentru această expoziție se rezervau telefonic și fie le primeai acasă prin poștă, fie mergeai să le ridici și să le plătești de la o casă specială. Am făcut rezervarea și le-am plătit cu cardul, urmând să primesc biletele prin poștă.
Deci cam acesta era programul de vizite pentru perioada pe care Mihaela avea să o petreacă la mine în Franța. Aveau să fie doar două luni și aveau să treacă incredibil de repede, mult prea repede…
La tot acest program de vizite am lucrat împreună cu Traian, pentru că era și el interesat să viziteze cam aceleași locuri, iar soția lui avea să se suprapună cu Mihaela la Paris cam o săptămână, urmând să vină pe 9 iunie în marțea de după Rusalii.
Iar în weekendul de 14 iulie, care se putea lungi la 4 zile, pentru că Ziua Națională a Franței pica într-o marți, urma să merg cu ei să viziteze castelele de pe Loara, eventual Mont-Saint-Michel și un pic din Bretania. De multe ori, programul pe care-l făcusem cu atâta grijă avea să fie dat peste cap… Pentru că știți și voi, socoteala de-acasă nu se prea potrivește cu a din târg!
