Blog

Blog
Țara cioturilor de autostradă

Comments (1) - Politică

Țara cioturilor de autostradă

Suntem la aproape 35 de ani după schimbarea de regim din decembrie 1989 și cel mai lung tronson de autostradă pe care putem circula este cel de la București la Ovidiu, care are un pic peste 200 km. Se mai apropie de această distanță tronsonul B0ița-Holdea, iar când se va termina faimoasa zonă cu tunelele pentru urși, a cărei construcție a durat aproape cât construcția unui tunel feroviar pe sub Alpii elvețieni, vom putea să parcurgem, în sfârșit, aproape 600 km fără întrerupere.

Dar până să apucăm să străbatem țara, schimbând doar autostrăzile, de la Ovidiu pănă la Nădlac, va mai curge multă apă pe Dâmbovița…

De ce? Datorită incompetenței manageriale a politicienilor care au condus țara, nu numai domeniul transporturilor! Asta ca să mă exprim elegant, fără alte acuze…

Dar să începem cu începutul! Pe vremea Convenției Democrate (1996-2000), când țara a ieșit din încremenirea impusă de „pentagonala roșie” ghidonată de tandemul Iliescu – Văcăroiu, un proaspăt ministru al transporturilor, devenit apoi primar al capitalei și președinte jucător pentru două mandate, ne-a explicat foarte doct că nu are rost să risipim banii pe care nici nu-i avem autostrăzi pentru că oricum nu avem trafic pentru ele. Exact în acea perioadă aveam un proiect la Turda, unde mergeam cu mașina de două-trei ori pe săptămână, și vedeam cum se aglomerează unul dintre cele mai circulate drumuri naționale din țară, DN7, aproape în fiecare lună.

Numai proiectarea unei autostrăzi durează vreo doi ani. Construcția, mai ales într-o zonă dificilă, poate dura mult mai mult! Așa că argumentul lui Băsescu era valabil doar din perspectiva bugetară. Nu aveam bani să construim autostrăzi. Politicianismul l-a împiedicat să spună adevarul, încercând să ne ducă cu preșul. A știut însă să inventeze taxa de drum și să împânzească țara cu pancarde care ne informau unde sunt bani noștri… Iar whiskey-ul l-a făcut la un moment dat să ne informeze că în perioada mandatului lui a asfaltat culoarele aeriene…

În 2004, la începutul primului său mandat ca președinte, am intrat în Uniunea Europeană și au început să curgă fondurile. Și, printre altele, s-au pornit și proiectele de autostrăzi: A1 de la Pitești la Nădlac și A2 de la București la Constanța, pe tronsoane. Autostrada București-Constanța a fost finalizată în cele din urmă cu mai puține hopuri, însă cea de la Sibiu la Nădlac a întâmpinat multe obstacole, nefiind nici până în ziua de azi completă și determinând pierderea multor miliarde de euro destinate ei în trei exerciții financiare europene succesive.

Chiar și contractarea tronsoanelor de la Pitești la Sibiu a fost întârziată nepermis de mult, fiind pusă în așteptare în timpul guvernelor conduse de Victor Ponta, care, împreună cu prietenul lui Dan Șova, un avocat priceput la toate, au vrut să ducă autostrada pe la Brașov. Nu au reușit însă, în primul rând, să finanțeze autostrada Ploiești-Brașov și atunci tot proiectul lor a căzut.

Rezultatul a fost o întârziere de aproape 8 ani a contractării celor mai dificile tronsoane ale autostrăzii București – Nădlac, cele care traversează munții de la Curtea de Argeș până la Boița.

Și aici aș avea ceva de adăugat referitor la competențele manageriale și de leadership ale politicienilor noștri. Toate teoriile spun că trebuie să începi întotdeauna cu sarcinile cele mai dificile, pentru că, după ce ai scăpat de astea, restul ți se va părea floare la ureche… Conform acestor teorii, primele tronsoane contractate trebuiau să fie cele de la Curtea de Argeș la Boița și abia după aceea restul. Politicienii au făcut invers. Tronsoanele de la Pitești la Curtea de Argeș și următorul până la intrarea în munte sunt într-un stadiu destul de avansat de construcție, deci vom avea din nou câțiva zeci de kilometri de autostradă către nicăieri… (Și să nu se supere pe mine locuitorii din Curtea de Argeș, un oraș foarte frumos cu multe obiective turistice!) Vom mai avea de așteptat, probabil până spre 2030, înainte de a putea evita, măcar parțial, șoseaua tot mai aglomerată de pe valea Oltului…

Și toate acestea în ciuda protestelor și a amenințărilor unuia dintre cei mai importanți producători și exportatori din România, Dacia!

Ca să vă ilustrez importanța acestei firme în echilibrarea balanței comerciale ale țarii, vă voi spune că în perioada 2010-2014, când nu se deschiseseră încă toate tronsoanele de autostradă între Arad și Sibiu, am făcut mai multe călătorii cu mașina pe DN7 între Arad și București. Printre camioanele cu care mă intersectau m-a frapat frecvența celor care transportau Dacii. Și le-am numărat!  6-7 dintre toate camioanele cu care mă intersectam transportau mașini fabricate la Mioveni!

Și acum să trecem și la alte proiecte de autostrăzi.

A fost finalizată legătura dintre Sebeș și Cluj și cea dintre Târgu-Mureș și Cluj. Și încă câteva tronsoane, nu prea mari, dincolo de Cluj și Oradea înspre vama Borș. Dar până să călătorim pe autostradă de la Ploiești la Brașov și apoi la Târgu-Mureș și de acolo la Borș, mai avem mult de așteptat…

S-au pornit lucrările la drumul expres Pitești-Craiova, acolo unde se află uzina Ford, al doilea mare producător auto din România. S-au și deschis câteva porțiuni, care au ușurat circulația pe unele porțiuni foarte aglomerate (traversarea Slatinei și a Balșului), dar până la finalizarea întregului traseu mai avem niște ani de așteptare. Ca să nu mai vorbesc de continuarea drumului, cu regim de mare viteză, până la Turnu-Severin și apoi Lugoj, pentru conectarea cu A1, de care nici măcar nu vorbește nimeni!

DN 2, de la București la Siret, traversând Moldova de la nord la sud, a fost și rămâne cel mai aglomerat din țară, cu mult înainte de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, care l-a făcut de-a dreptul de necirculat. S-a vorbit multă vreme de „Autostrada Moldovei”, inclusiv de către unul dintre puținii miniștri ai transportului care a făcut pușcărie, Miron Mitrea, dar, cu excepția tronsonului de ocolire al Bacăului pe care se circulă deja de câțiva ani, contractele de proiectare și execuție au fost semnate abia în prima jumătate a acestui mandat legislativ. Finanțarea construcției s-a făcut prin PNRR, ceea ce înseamnă că măcar teoretic ar trebui finalizate până la sfarșitul anului 2027, pentru a nu se pierde banii europeni. Să nu fim cârcotași și să sperăm că așa va fi!

Tot în PNRR mai sunt incluse niște cioturi din A3 și A8, faimoasa autostradă a „Unirii” de la Târgu-Mureș la Iași. Și porțiunea cu tunelele de urși de pe A1, pe care sper că vom putea circula în curând…

În încheiere vă voi spune cum mi-a venit ideea acestui articol și mai ales a titlului!

Poate cea mai importantă autostradă, pentru noi bucureștenii, este A0, a doua centură a Bucureștiului, la care se lucrează, cu mai mult sau mai puțin spor, și s-au deschis efectiv două cioturi, unul pe nord și unul pe sud.

Pe primul, de la DN1, dincolo de Otopeni, și până la A3, am mers în decembrie anul trecut. Am fost la un prieten în Otopeni, era duminică seara, iar intrarea în București era atât de aglomerată încât Waze m-a dus pe A0 și apoi pe A3 ca să mă întorc în București.

Pe al doilea ciot, cel deschis în partea de sud între DN5 Giurgiu și DN6 Alexandria, am circulat la începutul săptămânii trecute. Trebuia să ajung din Piața Alba Iulia la Mihăilești, pe DN6, și Waze m-a dus din nou pe A0.

Acestea două sunt cu adevărat niște cioturi pe care le străbați cu mașina în doar 5 minute. Abia ai timp să accelerezi la viteza de autostradă că trebuie să frânezi pentru a te pregăti de ieșire.

Însă A0 are o importanță colosală pentru descongestionarea traversării sau ocolirii Bucureștiului, care a devenit un calvar. Nu vorbesc de traversare, pentru că fac acest lucru de câteva ori pe săptămână. Am magazine, la celelalte capete ale orașului, unde evit să merg din cauza timpului pe care îl pierd în trafic. Dar mi s-a întâmplat în ultima parte a lunii noiembrie să trebuiască să ocolesc orașul. Veneam de la Constanța și trebuia să ajung la Arad. Ocolirea Bucureștiului, pe traseul optimizat de Wave, de la A2 la A1 a durat peste două ore!

Voi ce părere aveți despre ritmul de contractare și construcție a șoselelor rapide din țara noastră? Ce pronostic dați pentru terminarea proiectelor începute? Când credeți că vor fi finalizate pentru a ne apuca de altele?

1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *