Blog

Avem patru rânduri de alegeri și din această cauză îmi exprim opinia despre ce cred eu că ar trebui făcut pentru a pune țara pe direcția bună.

Eliminarea deficitului bugetar cronic

Calea aleasă de guvern de împovărare cu taxe a cetățenilor și a economiei private nu este în niciun caz cea bună!

Pentru eliminarea deficitului bugetar cronic trebuie pornit de la cheltuielile de funcționare ale statului și mai ales de la cheltuielile cu salariile!

În acest scop ar trebui redus în primul moment cu 20% fondul de salariu pentru bugetari și făcut un plan coerent de reducere cu încă 30% în următorii 4 ani.

De asemenea structura centrală ar trebui redusă la maxim 7-8 ministere, desființarea majorității dintre agențiilor statului și reducerea drastică a numărului de parlamentari, cu păstrarea a două camere în parlament, și a funcționarilor parlamentari.

De asemenea autonomia locală trebuie să funcționeze, iar bugetele locale nu mai trebuie suplimentate de la bugentul statului. Structura de administrare locală trebuie să se chivernisească din taxele colectate local, iar dacă nu este posibil atunci fie cetățenii fac voluntariat, așa cum se face în țările din vest, fie se unesc în unități teritoriale mai mari care pot fi sustenabile.

Sustenabilitatea fondurilor de pensii și de asigurare medicală

Este clar că sistemul actual de constituire a fondurilor de pensii și asigurare medicală din contribuțiile salariaților este împovărător, duce la reducerea salariului net și la creșterea muncii nedeclarate sau parțial declarate (muncă la negru sau la gri). De asemenea datorită tendinței de răsturnare a piramidei vârstelor, acest sistem, inventat de nemți pe vremea lui Bismark, nu mai este viabil. Vor munci din ce în ce mai puțini oameni și vor fi din ce în ce mai mulți pensionari o dată cu creșterea speranței de viață. De asemenea, în acest sistem, singurii care contribuie în mod real la fonduri sunt angajații din firmele private, pentru că, în cazul funcționarilor publici, statul își mută de fapt banii dintr-un buzunar în altul…

Trăind într-o economie de consum, de fapt ceea ce facem toți, fie că lucrăm în firme private, la stat ori suntem pensionari, este să consumăm. De aceea pare mult mai logic să mutăm crearea fondurilor de pensie și de asigurare de sănătate de pe contribuțiile pe salariu pe taxa pe consum. O creștere a TVA-ului de la 19 la 25%, doar pentru produsele și serviciile care în acest moment au o taxă pe valoarea adăugată de 19%, corelată cu o contribuție de 5% din salarii ar trebui să fie suficientă. În acest caz baza contribuției reale va fi extinsă și asupra bugetarilor și chiar asupra pensionarilor care și ei fac cumpărături.

Iar cu utilizarea faimoasei e-facturi, evaziunea fiscală pe TVA ar trebui să devină nesemnificativă.

Educația

Alocările bugetare pentru educație vor trebui mărite. De asemenea trebuie îmbunătățită calitatea procesului de învățământ, trecând de la o educație orientată spre diplome la una bazată pe cunoștințe.

Pentru descurajarea abandonului școlar o parte importantă a burselor și a ajutoarelor sociale pentru elevii din medii defavorizate vor fi acordate la sfârșitul fiecărui an școlar și la sfârșitul fiecărui ciclu de studiu obligatoriu.

Scăderea taxelor pe salariu

La maxim șase luni majorarea TVA-ului pentru constituirea fondurilor de pensii și asigurare medicală, taxele și contribuțiile pe salariu vor trebui reduse la 15%, adică 10% impozit și 5% contribuție. Și în același timp vor trebui crecute amenzile și pedepsele pentru munca nedeclarată. În acest fel ar trebui redusă semnificativ evaziunea fiscală pe legile muncii.

Aceste măsuri vor avea ca efect și o creștere a competitivității pieței muncii și, poate, unii dintre românii care lucrează în străinătate vor fi încurajați să revină acasă.

Eliminarea discriminării în privința pensiilor

Toți cetățenii ar trebui să iasă la pensie la aceeași vârstă și în aceleași condiții, fără niciun fel de discriminări și favoritisme. Pensionările anticipate rămân valabile în cazul bolilor și a incapacității de muncă.

Pensiile speciale și condițiile speciale de pensionare, așa cum sunt în legislația actuală trebuie desființate. Nu este normal ca unele persoane să se pensioneze la 48 de ani, iar altele la 65. Dacă o persoană nu mai poate exercita o meserie după o anumită vârstă, atunci trebuie să-și găsească alta pe care să o practice. Pentru anumite meserii și ocupații care impun restricții practicanților lor ar trebui să existe un supliment la pensie care însă nu poate depăși 30% față de pensia de cotizare.

În cazul pensiilor speciale existente în plată, dacă nu pot fi desființate, iar beneficiarii lor trecuți pe legea generală a pensiilor, atunci acestea vor rămâne înghețate și valoarea lor nu va mai crește până vor ajunge la un nivel de 130% față de pensia medie în plată. De asemenea pentru partea necontributivă a pensiei speciale se vor percepe contribuții de 35% pentru fondurile de pensii și asigurare medicală până la sfârșitul vieții beneficiarului.

În momentul pensionării fiecare cetățean ar trebui să primească împreună cu decizia care stabilește valoarea pensiei și o informare referitoare la suma cu care a contribuit la fondurile de pensii în timpul vieții active. În cazul unui deces prematur al asiguratului, moștenitorii acestuia vor primi de la administratorul fondului de pensii de asigurări sociale 80% din contribuția care nu i-a fost plătită sub formă de pensie. Această prevedere se va aplica și celor care mor înainte de a ieși la pensie.

Economia privată

Majoritatea modificărilor de taxe instituite de guvern în ultimii ani trebuie anulate.

Plafonul cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi trebuie să revină la un milion de euro. Eventual se pot fixa două trepte de taxare a cifrei de afaceri, cu 1% până la 500.000 de euro și 2% peste acest prag. Și trebuie să rămână obligația microîntreprinderilor de a avea cel puțin un angajat cu normă întreagă.

Impozitarea companiilor cu o cifră de afaceri peste un milion de euro va rămâne la 16%, fără niciun fel de taxe suplimentare. Ar trebui introdusă o scutire pentru profitul reinvestit, în limita a maximum 50% din profitul anual al companiei, și o scutire de impozit pe dividende în cazul în care se acordă o parte din profit angajaților (nu mai mult de 10%) sub formă de bani, de acțiuni sau părți sociale.

Cheltuielile cu concediile medicale ale companiilor vor fi reținute din sumele datorate statului în fiecare lună. În acest fel statul nu va mai acumula datorii la firmele private prin neplata concediilor medicale cu anii. De asemenea, angajații asigurați care sunt nevoiți să plătească din buzunarul lor anumite prestații sau investigații medicale datorită lipsei de fonduri din sistemul de asigurări medicale pot să facă un decont pe care îl depun la angajator, iar acesta le dă banii în ziua de salariu rețănând aceste sume din contribuțiile datorate statului.

Se vor ridica de asemenea restricțiile impuse în acest an sponsorizărilor ONG-urilor de către microîntreprinderi și alte categorii de salariați ori pensionari.

De asemenea statul trebuie să intervină pentru atragerea investițiilor străine și poate acorda chiar facilități, împreună cu administrațiile locale și județene, pentru investițiile strategice și pentru cele care depășesc 200 de milioane de euro.

Pentru toate lucrările finanțate de stat vor fi favorizate firmele din România și din Uniunea Europeană. Însă firmele care nu respectă prevederile contractuale și întârzie în realizarea la termen a lucrărilor vor fi excluse de la viitoarele licitații pentru perioade de 5 până la 10 ani.

Salariul minim

Statul nu va mai putea interveni în stabilirea unui salariu minim decât pentru angajații plătiți de la buget.

Pentru toate celelalte categorii de salariați, salariul minim va fi stabilit pe domenii de activitate prin negocieri între patronate și sindicate conform directivelor europene.

Infrastructura

Toate lucrările de infrastructură începute vor trebui terminate înainte de viitoarele alegeri. De asemenea vor trebui făcute studii pentru a fi gata pentru demararea unor noi lucrări, imediat după alegerile din 2028, pentru conectarea tuturor reședințelor de județ prin intermediul rețelei de autostrăzi și drumuri expres.

Căile ferate vor trebui modernizate pentru a crește viteza de deplasare a trenurilor la nivelul din statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

Politica internă

Politica internă va trebui să fie orientată spre creșterea democrației, dezvoltarea libertății de exprimare și asociere, dar și a creșterii libertății și a reponsabilității cetățenilor.

Pedepsele pentru corupție, abuz în serviciu, fraudă din partea funcționarilor publici vor trebui mărite, împreună cu instituirea confiscărilor extinse pentru recuperarea prejudiciilor materiale.

Justiția

Justiția trebuie să fie independentă, fără privilegii mai mari decât ale altor cetățeni, responsabilă de ceea ce face și în serviciul societății.

Politica externă

Politica externă va trebui orientată pentru întărirea coeziunii europene și a liberei circulații. Trebuie insistat pentru ridicarea barierelor de circulație pentru cetățenii români în spațiul Schengen și prin cooptarea în această acțiune a filialelor din România a multinaționalelor cu activitate în alte țări ale Uniunii, inclusiv în Austria, ultima care se opune liberei circulații.

Din punct de vedere economic, ar trebui puse bariere la importul de produse ieftine din afara Uniunii Europene, mai ales în cazul în care prețul acestora este influențat de subvenții din partea țărilor de origine.

Toate alimentele care se importă în Uniunea Europeană trebuie să corespundă normelor europene. Nu trebuie să se mai permită accesul produselor agricole, legumelor și fructelor care au fost tratate cu substanțe interzise în Uniunea Europeană sau în cantități mai mari decât cele prevăzute de normele europene.

Acestea sunt lucrurile pe care eu le consider necesare pentru a însănătoși mediul social și economic din România. Vă rog să mă ajutați să completez acest material cu ideile și soluțiile izvorâte din experiența voastră de viață și profesională.

Aștept comentariile voastre!