Blog

E castel sau e palat? Construcția de la Versailles nu a avut niciodată o funcție protectoare în sensul unui castel medieval. Începând din perioada Renașterii, termenul de castel trimite la situația rurală a unei reședințe fastuoase, prin opoziție cu palatul urban. Se vorbește de „Palatul Luvru” și de „Castelul de la Versailles”. De fapt, Versailles era doar un sat, care a fost distrus pentru a face loc orașului dorit de Ludovic al XIV-lea. Astăzi, situat în mijlocul orașului, Castelul pare departe de câmpia care l-ar fi deosebit de un palat. Și totuși, în partea vestică a grădinilor, domeniul se învecinează cu pădurea și câmpurile agricole.

Palatul de la Versailles este cel mai spectaculos castel al Europei, și este localizat doar la o aruncătură de băț de Paris. Nici un alt monument al lumii nu se poate compara cu combinația de la Versailles între uimitoarea frumusețe, semnificatia istorică și extravaganța fără limite. Este deschis vizitatorilor încă din 1793, iar în zilele noastre primește în jur de 15 milioane de vizitatori în fiecare an. Văzând palatul nu vă veți mai mira aflând că Ludovic al XIV-lea a împins Franța spre faliment și revoluție…

Iar când vezi această minunăție este greu să-ți imaginezi că totul a pornit de la o cabană de vânătoare!

Dar de ce a creat Regele Soare un asemenea palat? S-ar putea crede că tot acest lux reflectă convingerea regelui în statutul său divin și în puterea sa absolută. De fapt deviza sa fost „Nec pluribus impar” (o domnie fără egal), însă mult mai cunoscut este pentru „L’état c’est moi!” (statul sunt eu). Totuși mai există și un motiv ascuns, cel de a putea găzdui într-un singur loc întreaga curte regală care număra 5.000 de curteni, pentru a aduna la un loc toată floarea nobilimii franceze, care l-ar fi putut trăda eventual și care era mai ușor de supravegheat la Versailles decât la Paris. S-ar putea ca regele să fi considerat construcția castelului ca o investiție în siguranța monarhiei, conform zicalei „tine-ți prietenii aproape și dușmanii și mai aproape”.

Castelul, una dintre cele mai frumoase realizări ale artei franceze din secolul XVII, numără astăzi 2.300 de camere, pe o suprafață de 63.154m². În interiorul său vom descoperi camere complet restaurate, cum ar fi apartamentele somptuoase ale regelui și reginei, capela regală cu bolta care-ți taie respirația și orga aurită, uimitoarea galerie a oglinzilor, sala de operă unde chiar Ludovic dansa uneori. Tot în castel sunt 3.000 de picturi și 2.000 de statui, fresce, tavane pictate și peste 30.000 de obiecte de artă!

Însă palatul ocupă doar o mică parte a imensului domeniu de 800 de hectare. Mai sunt două castele mai mici (Marele și Micul Trianon), grădinile imense pline de statui și fântâni arteziene, Marele Canal, lung de aproape doi kilometri, și chiar o replică a unui sat francez (le Hameau de la Reine), creată pentru Marie-Antoinette și prietenii ei.

În anumite zile au loc concerte, spectacole în cadrul cărora se pun în funcțiune fântânile, iar sâmbătă seara se adaugă și un spectacol de lumini și artificii. Sunt enorm de multe lucruri de văzut aici și probabil nu mi-ar ajunge zece articole pentru a le enumera. De aceea am să vă las pe voi să le descoperiți. Cel mai bine ar fi să vă rezervați măcar două zile pentru vizită. Și să nu încercați să luați grădinile la picior pentru că nu veți reuși să vedeți mare lucru. Folosiți bicicleta sau mașinuțele de golf care se închiriază.

Vacanță plăcută!