L’Orangerie
Clădirea a fost construită foarte repede, în 1852, la cererea împăratului Napoleon al III-lea și a fost concepută de către arhitectul Firmin Bourgeois pentru a adăposti în fiecare iarnă portocalii din grădina palatului Tuileries.
După căderea imperiului în 1870, Oranjeria a fost cedată secretariatului de stat pentru artă în scopul organizării expozițiilor artiștilor contemporani. Fostul Prim Ministru al Franței, Georges Clemenceau propune instalarea la Oranjerie a marelui ansamblu Nymphéas, pe care Claude Monet l-a oferit poporului francez după semnarea armistițiului în 1918.
Donația e formalizată în 1922 și Clemenceau inaugurează „Muzeul Claude Monet” în mai 1927, la doar câteva luni după moartea artistului.
Odată cu achiziția colecțiilor Jean Walter și Paul Guillaume, la sfârșitul anilor 50 și începutul anilor 60, locația se transformă în „primul muzeu al artei franceze moderne”.
În prezent, colecția acestui muzeu include câteva opere marcante ale secolului 20, fie că este vorba decorul uriaș al lui Monet cu ale sale Nymphéas, ultima sa capodoperă, sau de colecțiile Walter și Guillaume, caracterizate de tensiunea dintre modernitate și figurație, de la Renoir la Matisse, de la Cézanne la Picasso ori de la Rousseau Vameșul (le Douanier) la Modigliani sau Soutine.
Noua prezentare a colecției muzeului în spațiile renovate, permite o legătura mai bună între cei doi poli – Nymphéas și școala de la Paris a începutului de secol 20 – conform unei coerențe spațiale și vizuale și a unui parcurs fluid, stimulant…
Acest muzeu este unul pe care mi-am propus să-l revăd la următoarea vizită la Paris. Dar aș vrea să-l vizitez imediat după casa și grădinile lui Monet de la Giverny. Dar despre Giverny vă promit un articol special…
