Blog

Blog
Elefantul de 20 de miliarde de la Guvern

Comments (1) - Uncategorized

Elefantul de 20 de miliarde de la Guvern

De câțiva ani buni trăim pe datorie, noi românii. Eminenții noștri politicieni de la guvernare, toți niște genii în economie, care ignoră sfaturile celorlalți economiști ale căror spuse au fost verificate de practica lor din economia reală, exagerează veniturile ca să poată justifica creșterile de salarii și extinderea aparatului bugetar și pentru a face să pară că datoria publică de fapt nu crește raportat la PIB. PIB-ul ăsta pare un fel de Făt-Frumos, căruia-i lipsește Ileana Cosânzeana, și, pentru că nici nu se luptă cu Zmeul Zmeilor, tot crește și nu se mai oprește. Numai că toată creșterea asta se bazează mai ales pe consum și are ca efect principal creșterea deficitului comercial dintre importuri și exporturi.

Dacă până în urmă cu un an părea să aibă sens rostogolirea împrumuturilor pentru că se finanța la dobânzi tot mai mici, după declanșarea războiului ăsta de lângă noi, tendința s-a inversat odată cu creșterea accelerată a prețurilor.

Și acum a mai explodat o bombă: aceiași specialiști tocmai au descoperit un elefant ascuns într-o debara la guvern. Încasările la bugetul statului sunt cu 20 de miliarde de lei mai mici decât previziunile. Cheltuielile, pe de altă parte, nici ele n-au scăzut. S-au aliniat cu previziunile de creștere optimistă a veniturilor.

Dar cum a apărut gaura asta bugetară? Simplu, previziunile guvernanților nu au nicio legătură cu realitatea din economie. Și e normal, atâta vreme cât ei înșiși nu au nicio legătură cu economia reală! Ei și-au făcut un calcul simplu, pentru că la unul mai complicat nu-i duce capul: mărim salariul minim cu atât, deci veniturile vor crește și ele cu… atât. Însă, ca de obicei, socoteala de-acasă se potrivește rar cu a din târg, iar patronatele i-au avertizat că acest lucru se va întâmpla, în cadrul simulacrului de consultări din cadrul Consiliului Tripartit. Guvernanții și sindicaliștii le-au răspuns că nu înteleg nimic și că sunt de fapt niște nenorociți care vor să țină bieții cetățeni în mizerie, uitând că, de fapt, ei își iau banii din taxele plătite de economia reală, cea privată…

Patronatele au avertizat că în zece ani salariul minim a crescut cu 400% fără a avea în spate un fundament economic. Totul a fost doar o dorință politică bazată pe încasarea unor bani cu japca la buget. Rezultatul a fost de fapt o pauperizare a salariaților din privat, care au ajuns într-o proporție foarte mare să muncească oficial pe salariul minim și să mai primească, eventual, și niște bani la negru de la patron. Alții au defiscalizat total munca pentru că nu și-au mai putut permite să plătească taxele pentru salariile mărite din pix sau pentru că așa s-au putut îmbogăți mai repede!

Guvernul trebuia să discute încă de acum două săptămâni eventualele reduceri de cheltuieli, la propunerea ministerelor. Nu le-au discutat probabil ca să nu streseze pe nimeni înainte de sărbători… Între timp, propunerile de reducere a cheltuielilor au fost făcute publice, iar când le citești te-ar apuca râsul, dacă situația nu ar fi atât de gravă. Toate țin de îngrijirile paleative, care atestă reușita operației după moartea pacientului:

  • Se opresc achizițiile de mașini, mobilier și birotică. Dacă erau cu adevărat necesare funcționării instituțiilor atunci e o prostie. Dacă nu, ar trebui dați afară și cei care le-au introdus în buget. Pentru digitalizarea rapidă, necesară reducerii personalului, achizițiile de calculatoare nu știu dacă ar trebui într-adevăr tăiate…
  • Se îngheață cheltuielile de personal la nivelul din 2022. Asta se poate face doar prin concedieri, care sunt foarte greu de făcut datorită statutului de „nemuritori” pe care l-au căpătat angajații statului, pentru că salariile au crescut în acest an față de 2022.
  • Suspendă angajările prin concurs a posturilor vacante la stat, dar permit angajarea temporară a șefilor fără concurs, acolo unde este necesar. Cine hotărăște că e necesar? Oricum șefii angajați politic sunt incompetenți, așa că mai bine lasă posturile libere, că oricum nu e nevoie de ei.
  • Cu excepția angajaților din sănătate și educație nu se mai pot cumula pensia cu salariul. Revin, dacă funcționarii respectivi sunt necesari e o prostie. Însă cu toții știm că erau inutili, așa că mai bine i-ar da afară direct…
  • Se suspendă plata sporului de doctorat, cu excepția anumitor cazuri. Și asta e o frecție la piciorul de lemn.
  • Se anulează creditele bugetare acordate și neutilizate în trimestrul 1. Nimic nou sub soare. Chestia asta se făcea anual, acum iau banii înapoi cu japca la fiecare trei luni, ceea ce pentru proiecte pe termen lung care pot avea uneori și întârzieri din cauze obiective poate duce la blocaje majore.
  • Nu se mai organizează cursuri de formare profesională pentru bugetari în acest an, cu excepția celor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Oricum ăstora le intra pe o ureche și le ieșea pe cealaltă ceea ce, eventual, se chinuiau unii să-i învețe, dar poate că sunt necesare anumite cursuri, mai ales în condițiile în care serviciile publice trebuie digitalizate masiv și rapid.
  • Se reduc numărul mandatelor angajților statului în consilii de administrație sau de supraveghere ale companiilor publice. Dar nu spun nimic despre reducerea numărului de membri ai acestor consilii, ceea ce înseamnă că posturile rămase vacante vor fi redistribuite altor persoane.
  • Se amână până anul viitor înființarea unei agenții guvernamentale. Ar putea să o amâne sine die, pentru că oricum avem prea multe…

Așa cum am mai spus, toate aceste măsuri sunt frecție la piciorul de lemn! În niciun caz nu vor duce la economii de 20 de miliarde de lei…

Oricum, din lipsă de soluții, premierul a încercat să arunce pisica în curtea marilor contribuabili, afirmând că aceștia au creat gaura bugetară prin neplata taxelor la timp. Cred că premierul a citit probabil vreun raport de acum douăzeci și ceva de ani, când aproape toți marii contribuabili erau ai statului și nu-și plăteau în mod sistematic taxele și impozitele. De acolo apăruseră acele datorii uriașe ale firmelor, care au trebuit șterse sau reeșalonate la momentul privatizării. Între timp situația s-a schimbat, marii contribuabili au fost privatizați, iar managementul actual manifestă o disciplină financiară mult mai bună și plătește prioritar obligațiile către stat. Asta ca să nu se trezească cu niscaiva băgători de seamă ai statului care să vină să-i facă să piardă timp și să vrea să le mai dea și amenzi…

Mai sunt însă și soluții radicale, care pot să dea rezultate, dar pe care mă îndoiesc că guvernanții vor avea curajul să le adopte (de fapt cu privire la unele s-au pronunțat deja):

  • Tăierea completă a pensiilor speciale și trecerea lor la nivelul contributivității conform legii pensiilor care se aplică tuturor oamenilor obișnuiți;
  • Reducerea fondului de salarii pentru bugetari cu echivalentul a 200.000 de salarii medii. Oricum avem un excedent masiv de oameni plătiți de la bugetul de stat… Din cei un milion și jumătate de bugetari nu ar observa nimeni lipsa unei jumătăți de milion, cu condiția să rămână oamenii care-și fac treaba, pentru că de ei avem nevoie, și să plece rudele, pilele și relațiile, care nu fac mai nimic și încarcă degeaba cheltuielile bugetare;
  • Reducererea tuturor cheltuielilor inutile, care nu au legătură cu funcționarea administrației publice.

Voi cum credeți că ar trebui rezolvată problema celor 20 de miliarde lipsă de la buget?

1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *