Veți mai și eșua de-a lungul carierei voastre…
Cândva, în cursul carierei voastre, veți eșua
Unei majorități strivitoare a oamenilor le este frică de viitor. A nu ști ce se va întâmpla, incertitudinea în privința răspunsurilor și a rezultatelor, a fi paralizați de frică și indecizie. În aceste cazuri ei se luptă pentru a face cel mai mic pas înainte. Unii dintre ei sunt obsedați și se gândesc prea mult, chiar dacă își asumă asta. Le place să planifice și să fie pregătiți. Se apropie de viață ca de un joc de șah, calculându-și mișcarea următoare, evaluând ce s-a întâmplat și anticipând ce se va întâmpla mai departe. Dar când logica face loc neprevăzutului și lobii lor frontali se scurtcircuitează, au adesea nevoie de o pauză, pentru a reflecta și a analiza ce i-a speriat atât de tare, chiar înainte de a reuși să pună un picior înaintea celuilalt.
Sunt câteva lucruri inevitabile care, dacă sunt acceptate cu grație, vă pot oferi un avantaj data viitoare când veți porni în acea spirală a lipsei de control și vă veți lovi de acel zid de cărămidă al neliniștii. Nu va fi sfârșitul vieții voastre, nu va fi nicio calamitate și cu siguranță veți supraviețui. S-ar putea chiar să căpătați acea aparență frumoasă și distinctivă, care poate fi dezvoltată doar printr-o maturitate emoțională. În termenii carierei voastre, acest tip de creștere se poate reverbera în toate aspectele vieții și să vă afecteze realizările profesionale într-un mod benefic.
De-a lungul vieții completăm mai multe cicluri. Unul dintre motivele care ies în evidență și par să ne pătrundă existența este ciclul sfârșiturilor și al noilor începuturi. Dacă știți că fiecare ușă închisă determină deschiderea alteia și dacă veți fi convinși că puteți mereu să scrieți un alt capitol, reziliența va fi alături de orice alt capitol din listă.
Frica de eșec
Trepidația nu este un cuvânt suficient de puternic pentru a descrie modul în care multă lume simte eventualitatea unui eșec. Noțiunea de a putea eșua, conștiința posibilității unui eșec, atrage asupra lor panica. Mintea începe să învârtă mereu și din nou aceleași gânduri cu viteza unei mașini de spălat la turația maximă de stoarcere și, pe măsură ce crește viteza, inima începe să le sune în urechi până când îi asurzește și au senzația că își ies din piele.
Dacă înțelegeți asta, trebuie să depășiți acest grad de mistificare pe care-l simțiți când vă uitați înapoi, vedeți lucruri previzibile și vă spuneți, „Ți-am spus eu!” Vedeți, până la urmă, veți constata că aveți o istorie uimitoare de a reuși să ajungeți în cealaltă parte a eșecului, nu numai în viață, respirând, ci capabili încă să mergeți mai departe. Și atunci, de ce oare mai sunteți atât de speriați?
Definirea și identificarea
Teama de eșec, atychiphobia, este definită ca o emoție irațională, care ne restricționează viața și care-i face pe ce-i care suferă de ea să se abțină de la multe lucruri. Cercetările arată că pe lângă o predispoziție genetică la o asemenea anxietate, oamenii care sunt împietriți de frica de eșec s-ar putea să fie condiționați în acest fel încă din copilărie. A fi crescuți într-un mediu critic în care dragostea și aprobarea sunt legate de performanță poate conduce la temeri subconștiente că un feedback emoțional pozitiv va fi retras dacă eșecul își ițește capul.
Chiar și în absența criticilor din copilărie, unii adulți poartă după ei trauma din urmă cu zeci de ani, fie că este amintirea eșecului la primul examen, bâlbâitul în timpul unei prime prezentări orale sau chiar o căzătură de pe bicicletă în fața altor copii, care au pufnit în râs. Oricare ar fi factorii care au contribuit, evitarea eșecului (aproape la fel ca evitarea durerii) devine un factor cheie de motivare și un mod de viață.
Recunoașterea simptomelor și factorilor declanșatori
O dată ce ați identificat și definit frica, îi puteți distruge puterea asupra voastră. Vă puteți îndoi de acest concept, dar este totuși adevărat. Mulți oameni cu o puternică frică de eșec înțeleg că este mai mult decât nesiguranța și lipsa de încredere ceea ce-i îmbolnăvește și-i ține pe loc. Este o reacție viscerală de tip luptă sau fugi, care transpiră atunci când sunt confruntați cu o provocare sau o oportunitate cu adevărat importantă. Acest lucru conduce indivizii la autosabotaj, exercitarea perfecționismului și o închidere mentală.
Conștientizarea stimulilor celor mai importanțim care cauzează explozia acelor reacții din interior, va ajuta la recunoașterea și blocarea acelor factori declanșatori. Fie că implicațiile unei provocări sunt de natură financiară, familială sau legate de statutul la locul de muncă, înțelegerea ramificațiilor potențiale ale eșecului în fiecare dintre aceste zone poate fi de ajutor (și nu este chiar așa de înfricoșător precum pare).
Recadrați-vă temerile
Schimbarea modului în care priviți un lucru, ori recadrarea sa, va pune conceptele care vă bântuie într-o altă lumină și le va reduce dimensiunile. A alege să evaluați o oportunitate sau o provocare dintr-un punct de vedere pozitiv, chiar dacă este doar un exercițiu analitic, vă poate păcăli mintea pentru a găsi firul luminos în orice situație. În loc să vă întrebați, „Dacă o dau în bară?” și să vizualizați efectele negative de după, puneți-vă întrebarea, „Și dacă reușesc?” și imaginați-vă posibilitățile. S-ar puteam până la urmă, să vă simțiți mai inspirați și motivați când vă imaginați într-o poziție puternică.
Adunând această forță puiteți privi de sus un rezultat negativ, reducându-l la un posibil lanț de evenimente și nimic mai mult. Aceasta v-ar putea conduce la dezvoltarea unui plan de rezervă, astfel încât pregătirea să reducă o parte a anxietății și să vă ajute să depășiți anumite situații cu încredere.
Un alt lucru pe care trebuie să-l luați în considerare este modul în care priviți în general succesul, nu numai ce ar însemna el în contextul cu care vă confruntați. Sunteți siguri că nu vă e mai multă frică de succes și de schimbare, decât de eșec? Poate fi eșecul mai confortabil pentru voi? Sunt oare scuzele care înconjoară evitarea unei sarcini pur și simplu un mecanism de apărare pus la punct pentru a rezista schimbării? Ați adoptat oare această concepție greșită că sunteți îngroziți de eșec doar pentru a nu admite că nu meritați ori că nu puteți trata succesul?
Imaginile tradiționale ale succesului au fost alterate de multă vreme de unii dintre cei mai prosperi oameni. Știați că Warren Buffet nu a fost acceptat la Harvard? Că Michael Jordan nu s-a calificat în echipa liceului la baschet? Iar Oprah a fost scoasă din propriul talk show de zi pentru a deveni coprezentatoare a emisiunii de dimineață. Richard Branson a renunțat la liceu din cauza problemelor cu dislexia. J.K. Rowling, autoarea îndrăgitei serii Harry Potter, era o mamă singură, iar editurile îi respinseseră deja de 12 ori cartea înaintea tranzacției care a ajutat-o să iasă din prăpastia financiară.
Deci chiar în perioadele cele mai grele există posibilități. Vă puteți forța mintea pentru a crede că depășișirea acelei adversități este posibilă.
Fragmentați-vă acțiunile
După toate flexiunile mentale și respirațiile adânci pe care trebuie să le faceți, veți fi gata, eventual, pentru acel prim pas mic. Niciun proiect sau obstacol nu este atât de mare ca atunci când îl privești de jos. Dezmembrați-l în bucăți pe care le puteți aborda cu pași mici și nu fiți prea precauți. Fixați-vă obiective mici, ușor de realizat de-a lungul drumului și sărbătoriți conștiincioși fiecare victorie, pentru că vă va propulsa spre următoarea și vă va da acel impuls ce vă va împinge spre realizarea lucrului pe care credeați că nu-l puteți face. O dată ce ați ajuns pe vârful muntelui, orice mai vine după aceea nu va mai părea așa mare…
Alte articole pe care poate ați dori să le citiți:
Cum incită un lider la autodepășire pentru atingerea unui obiectiv major
De ce vorbim prea mult (și cum să nu o mai facem)
