Reușita profesională și reușita personală
Ce este reușita? Cei de la școala franceză de comerț Essec s-au aplecat asupra acestei chestiuni și au întrebat 3.000 de cadre superioare din 10 țări.
Fiecare cu propria reușită profesională
Cei care sunt cadre superioare într-o întreprindere publică sau privată renumită și gestionează echipe sau bugete importante pot considera după câțiva ani că au reușit. Dar asta aduce a trecut, la a fi depășit. Cine face carieră în aceeași firmă? Cine-și măsoară reușita la armata de angajați pe care o încadrează? Noii angajați din generația Y și organizarea întreprinderilor în mod proiect sau chiar outsourcingul revoluționează noțiunea de reușită profesională, care îndrumă spre nomadismul angajaților. Reușita se poate măsura în banii pe care vă face să-i câștigați întreprinderea care vă angajează, cu îndeplinirea fără valuri a unui plan social pe care-l conduceți cu o mână de maestru și care distruge sute de locuri de muncă, cu succesul unei negocieri care vinde părți din întreprindere. Reușita poate de asemenea însemna să lucrați într-o întreprindere care dezvoltă valori în armonie cu ale voastre sau să aveți un job care vă permite să reușiți și în viața personală. A reuși în viața profesională înseamnă pentru unii, chiar dacă nu o recunosc într-o anchetă, să obțină o remunerație care crește în permanență. Pentru alții, este un sentiment de realizare și de înflorire în cadrul meseriei. Dar în orice caz, adesea înseamnă arbitrajul între cultura unei întreprinderi și etica voastră personală, între nevoile voastre alimentare și capacitatea de a obține un salariu, între plăcerea exercitării unei meserii și apetitul vostru financiar, între puterea căutată și realitățile potențialului vostru. Puteți reuși dacă vă cunoașteți bine și alegeți o orientare în funcție de posibilitățile dumneavoastră intelectuale, morale și fizice.
Îngrijiți-vă rețeaua pentru a reuși
Conform acestui studiu Essec, viața socială ar trece înainte de orice! Pentru a reuși în viața profesională în Franța, dați la o parte inteligența. Îngrijiți-vă mai curând rețeaua. Este una dintre dezvăluirile acestui studiu, în care 3.000 de angajați din 10 țări au făcut bilanțul viziunii lor despre reușită. În Franța, atuul de pornire pentru a străluci din punct de vedere profesional este cercul de relații pe care-l posedă fiecare. Doar China este de aceeași părere. Peste tot în altă parte, din India în Germania, trecând prin Statele Unite sau Marea Britanie, se pune „inteligența” pe primul loc. Iar când vine vorba de calitățile morale care trebuie deazvoltate, cadrele din hexagon citează perseverența și determinarea, lăsând la o parte spiritul antreprenorial.
Găsirea unui echilibru între viața personală și cea profesională. Crearea propriei întreprinderi
Idea de a-și crea propria întreprindere apare ca model de reușită doar pentru o minoritate dintre francezi. 59% estimează că este mai bine „să urce în interiorul unei întreprinderi” decât „să creeze propria întreprindere”. Obiectivul lor? Să câștige în responsabilitate și să progreseze permanent. Pentru a satisface această ambiție, micile întreprinderi au și ele cartea lor de jucat: majoritatea francezilor afirmă că se simt mai bine într-o structură mai mică. 5% dintre aceștia au sentimentul de a fi reușit în viață de o manieră generală, sentiment împărtășit de toate celelalte țări investigate. Pentru ei, cei mai importanți rămân prietenii și familia. Reușita profesională nu apare ca o prioritate. Mai mult, fericirea se bazează mai mult pe valorile umane decât pe cele materiale. Celebritatea nu-i mai face să viseze și nici puterea: aceasta este distanțată de dorința de a se bate pentru o mare cauză umanitară, de a realiza un proiect sau de a servi interesul general.
Din păcate, România nu a fost inclusă în acest studiu. Mie mi se pare, referitor la situația de la noi, că, deși procentajul celor care vor să-și înceapă propriile afaceri este în creștere, școala nu crează nevoia unei dezvoltări personale susținute. Mulți se complac în a-și găsi posturi călduțe la stat, pe salarii mai mari decât în firmele private, iar politica guvernamentală face orice, cu excepția încurajării muncii și a dezvoltării personale. Mai ales când vedem modelele de succes care ne sunt scoase în față!
Voi ce spuneți?
Alte articole recomandate:
Un conducător are dreptul la eroare?
Reuşita integrării unui angajat
