Blog

Ucenicia și formarea profesională sunt o miză importantă pentru managementul întreprinderii, ca și pentru fiecare persoană, în viața sa profesională. Așa cum bunăvoința înaintea fiecărui curs poate optimiza beneficiile pentru participanți și pentru întreprindere.

Formare profesională și ucenicie

Atunci când nu este supusă turbulențelor, întreprinderea poate fi tentată să perenizeze aceleași formări care și-au arătat roadele, care i-au acompaniat creșterea și care contribuie la identitatea sa. Ea va utiliza atunci fără îndoială aceleași instrumente pedagogice ca și în anul precedent, aceeași rețea de formatori și va continua să valideze sisteme care au dat satisfacție tuturor până în prezent. Cadrele din întreprindere și consultanții acționează ca parteneri pe termen lung, iar colaborarea lor este bine unsă. Astăzi, ca o întreprindere să nu fie supusă trubulențelor pare o utopie, o dorință mai mult. Dacă unele își văd condițiile de creștere relativ stabile ori dacă s-au poziționat pe o nișă, iar activitatea lor le pune la adăpost de pericolele pieței, cea mai mare parte traversează dificultăți de moment sau mai profunde. La modul general, fiecare este în mod de veghe și trebuie să anticipeze pentru a se adapta unei noi reglementări privind domeniul în care acționează, pentru a urma avansurile tehnologice și a inova, pentru a gestiona un nou context concurențial și, la nivel global, pentru a fi în fază cu avansul întregii societăți.

Aveți grijă în mod egal la factorul uman

… mai ales pentru că această veghe tehnică și comercială, care privește core-business-ul întreprinderii, trebuie să fie însoțită în mod egal de o veghe care ar putea fi calificată drept umanistă, pentru a se adapta la revendicările și avansurile societale care izbucnesc din toate părțile în același timp, mai ales chiar în sânul întreprinderii. Această supraveghere se poate ilustra printr-un nou mod de gestionare a resurselor umane și a carierelor, într-o nouă însușire a riscurilor psiho-sociale. Întreprinderile pot fi atunci tentate să facă să evolueze normele interne de formare profesională și de ucenicie pentru a se apropia de noile exigențe și de a se deschide spre alte modele de formare, mai inovatoare, mai contemporane și deci mai potrivite.

Programarea Neuro-Lingvistică (PNL) datează de la începutul anilor 80, sub impulsul unui psiholog și a unui lingvist. Aceste două persoane au reușit să transforme în modele anumiți indivizi strălucitori, adică să extragă din reacțiile lor la diverse situații, standarde de răspunsuri adaptate, pertinente, chiar având posibilitatea de a răsturna în avantajul lor o situație de adversitate. Aceste comportamente puteau la rândul lor să analizeze, să înțeleagă, apoi să învețe și să se reproducă, pentru a se exporta oriunde și pentru oricine, ca un copiator pentru situații de același tip.

Neuroștiință și PNL

Numeroase organisme de formare utilizează PNL-ul ca un complement la modulele lor, iar unele nu utilizează decât asta. Ori acest instrument, controversat și care nu se sprijină pe niciun soclu științific dovedit, are și el limitele sale: de a afirma prea mult, de a limita totul până la neglijarea dimensiunii afective și emoționale a indivizilor. În același timp, este la fel de adevărat că este un concept pe care avansul destul de rapid al descoperirilor științifice ale neuroștiinței îl rectifică, atunci când ele nu invalidează total descoperirile de ieri. Aceste descoperiri realizează salturi din ce în ce mai importante, în special în privința comportamentului în general și a funcționării creierului în particular. PNL pare un pic depășită în ziua de azi. Partea dreaptă a creierului contra celei stângi, cine mai poate fi satisfăcut de un postulat atât de maniheist și simplist, care reduce complexitatea creierului nostru la un întrerupător? Neuroștiința se situează în vârful sistemelor de formare. În realitate, dacă ele nu descoperă nimic nou, în sensul în care explică mecanismele interne, ele introduc totuși în întreprindere un mediu științific indiscutabil, de care nu pot face abstracție. În cadrul formării, cum am mai putea ignora impactul emoțiilor sau al senzațiilor ca bucuria sau stresul asupra funcționării creierului și deci a realității viitoarelor noastre formări, dacă le putem măsura pe loc?

Bunăvoința decuplează beneficiile oricărei formări

Și atunci când șlefuim din ce în ce mai mult tehnicile de formare și ucenicie, ce se întâmplă cu angajamentul, cu implicarea participanților? Cu bucuria lor de a învăța? Atunci când folosim cele mai bune tehnici de explicare și vulgarizare, atunci când angajăm cei mai carismatici dintre formatori, ce putem face în mod concret pentru a induce bucuria de a învăța la participanți? Această stare de spirit, această bunăvoință față de procesul de învățare, rămâne fără îndoială una dintre condițiile prealabile pentru fiecare formare, pentru că ea determină deschiderea în care se plasează participantul și cantitatea de informații pe care o va filtra, în mod conștient sau nu. De ce să nu prezentăm bunăvoința ca o introducere în formare, astfel încât aceasta să se infiltreze în mod durabil în interiorul fiecăruia? Câteva ore de introducere în bunăvoință, ca un preambul al fiecărei formări sau ucenicii, instalează un climat ideal receptării de informații, care va decupla toate formările viitoare, pentru beneficiul participantului și al întreprinderii.

Alte articole recomandate:

Copiați pentru a deveni un antreprenor de succes

33 de cauze ale eșecului în căutarea unui loc de muncă de eliminat urgent

8 idei preconcepute despre proiectul de digitalizare

Cum să vă vedeţi întreprinderea prin ochii clienţilor şi ai colaboratorilor