Blog

Blog
Amânarea sau împingerea bunăvoinței pe mâine

Comments (0) - Uncategorized

Amânarea sau împingerea bunăvoinței pe mâine

Asta este, astăzi, în sfârșit, o fac. Sunt 10 zile de când îmi propun să scriu acest articol despre amânare și îl las mereu pe a doua zi. Din ce motiv? Uneori din motive excepționale: angoasa paginii albe, dificultatea de a găsi cârligul… Iată câteva explicații pentru a le combate cu succes.

Nu lăsați niciodată pe mâine

Uneori alte idei bune legate de împrejurări: lucrări mai urgente, lipsa de timp, sunt în deplasare, etc. Sau până când vorbesc dimineață cu partenera/ul de viață și vedem ce programe avem pentru această zi. Și atunci realizați că ați început pentru a N-a oară o dimineață repetându-i același lucru ca seara. Și parcă sună un clopoțel, cu un parfum de înțelegere: țineți în același timp la subiect, la ilustrarea lui și la cârlig. Și trebuie să aveți încrederea necesară pentru a-l realiza, pentru că aveți totul la dispoziție. Amânarea este faptul de a lăsa permanent pe mai târziu ceea ce putem face acum, contrar vorbei populare care ne invită să nu lăsăm pe mâine ceea ce putem face azi. Pentru un comercial, un tehnician sau un cadru de conducere, dacă vor să rămână activi în sectorul lor de activitate și de competență, este vital să nu amâne niciodată lucrurile pe mâine, de orice natură ar fi ele.

Avantajul aparent al amânării

Avantajul principal al amânării este că ne menține într-un vis, într-o anumită siguranță. Atunci când nu trecem la acțiune, continuăm să ne împodobim proiectul cu atuuri, care se vor face țăndări de îndată ce acționăm. Știm bine că realitatea nu este niciodată cea pe care-o așteptăm. De altfel, atunci când nu ne confruntăm cu realitatea, evităm suferința. Există deci un avantaj imediat al întârzierii acțiunii. Efectul pervers al acestei combinații, riscăm să ne iluzionăm singuri. Încă și mai rău, să ne acordăm o importanță pe care n-o avem în realitate și în final să avem un exces de încredere în sine total nefondată. A continua să ne hrănim visele fără a fi confruntați cu realitatea ne deconectează și riscăm să cădem de foarte sus…

Amânați încrederea în sine pe mâine

Amânarea este legată de lipsa încrederii în sine pentru că atunci când suntem siguri de noi, nu stăm să ne gândim ore întregi înainte de a acționa. Mizăm încrederea pe intuiție, pe judecata noastră care a dat rezultate. Suntem spontani. A gândi prea mult sufocă acțiunea, Atunci când acționăm sau vorbim, nu gândim. Ori lipsa de încredere în sine poate apărea oricând în cursul vieții. Oricare ne-ar fi vârsta și condițiile de viață, nu suntem niciodată la adăpost de o răsturnare de situație, mai ales profesională. Această bulversare ne-ar putea conduce, în mod retrospectiv, la a mătura cu un dos de palmă toate experiențele din trecut, argumentând că nu ne-au servit la nimic dacă ne-au condus în situația în care suntem.

Dubiul este deci un regulator sănătos. A face afirmații categorice, la adresa noastră sau a altora, riscă să ne facă să apărem în mod paradoxal ca limitați, înguști la minte sau chiar reacționari. Cum să afirmăm fără niciun dubiu, atunci când ceea ce caracterizează viața este în primul rând mișcarea și schimbarea, că orice realitate trebuie să evolueze și să se schimbe? O constatăm în fiecare zi în lumea muncii. Îndoiala este în mod ferm sinonimul deschiderii, flexibilității, a posibilităților.

Avantajul durabil al bunăvoinței

Vom obține profit fără îndoială fără ca aceasta să se transforme într-o lipsă de încredere în sine. Putem întârzia cu seninătate decizii de luat sau sarcini de executat, fără a amâna. Totul este o chestiune de echilibru și bunăvoință, față de singurii care au cu adevărat nevoie: noi înșine.

Alte articole care poate v-au scăpat:

Demistificarea a 3 idei preconcepute despre fericirea profesională

Ce tip de antreprenor sunteți?

Râsul – un instrument de management în perioadă de criză

Planul dumneavoastră de afaceri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *