Tehnostresul – definirea bolii secolului
O dată cu utilizarea masivă a noilor tehnologii în întreprindere, organizarea tradițională a muncii este astăzi bulversată și din ce în ce mai mulți colaboratori se scufundă, victime ale unei suprasarcini informaționale. Tehnostresul, o boală a secolului 21, trebuie luat în considerare sub amenințarea îmbolnăvirii colaboratorilor și a destabilizării întreprinderii.
Sindromul saturării cognitive
În urmă cu câțiva ani, un șef de șantier dintr-o mare antrepriză de construcții s-a retras pentru două luni într-o mănăstire. Obiectivul era de a se deconecta de lumea care-l încojura: familie, prieteni și mai ales de muncă. Acolo, nu exista niciun telefon, nici mailuri, niciun fel de solicitare constantă. Acolo, acesta și-a odihnit creierul pentru a se repune pe picioare. Specialiștii spun că a trăit un COS (Cognitive Overflow Syndrome – sindromul saturării cognitive), adică nu mai avea loc în creier pentru a gândi, pentru a fi inteligent.
87 de mailuri primite zilnic
Deja ocupat cu sarcini pe care le-am putea numi „tradiționale”, înscrise în contractul său de muncă, acest om a văzut venind o mulțime de sarcini suplimentare cu noile instrumente digitale (smartphone-uri, tablete, laptopuri), atât de multe încât a fost debordat, nereușind să acopere întârzierea în realizarea sarcinilor și simțind că se scufundă până peste cap. Specialiștii spun că peste 90% dintre angajați au calculatoare la locul de muncă și că primesc în medie 87 de mailuri zilnic. Mesaje la care se simt obligați să răspundă, pe lângă apelurile telefonice, chiar și când ajung acasă. Sunt puși în permanență într-o situație în care trăiesc cazuri de conștiință. Solicitându-i în mod continuu prin intermediul noilor tehnologii, sunt păstrați într-un mod de muncă permanentă.
Întreprinderea trebuie să anticipeze schimbarea
În raportul Mettling despre transformarea digitală și viața la locul de muncă, depus la Ministerul Muncii din Franța în 2015, autorul notează că: „Pentru prima oară de la revoluția industrială, difuzarea tehnologiei și a folosirii ei are un impact cel puțin la fel de important asupra persoanelor în sfera lor privată ca și asupra muncitorilor în sfera profesională (…) Miza pentru întreprinderi este de a anticipa schimbările pentru a contracara riscurile pe care le comportă (…) pentru ca performanța economică să fie însoțită de o ameliorare a calității vieții la locul de muncă.”
Consecințele juridice și economice
Atunci când colaboratorii percep o supraîncărcare atât informațională cât și comunicațională, ei nu mai sunt apți și toată întreprinderea suferă. Consecințele sunt în același timp juridice, economice – se ipotechează rezultatele viitoare – și organizaționale. Managerul este perceput ca un șef prost. Din fericire există soluții pentru a reglementa folosirea noilor tehnologii și a preveni sau a vindeca aceste tulburări. Încă de la semnarea contractului de muncă, se poate stipula, de exemplu, că este interzis să se răspundă la mailuri în afara orelor de muncă. Anumite întreprinderi, ca Nespresso, chiar au „adaptat instrumentul la dimensiunea umană”, programând serverele pentru a-i împiedica pe salariați să-și consulte mailurile dacă nu sunt la birou. Colaboratorii trebuie de asemenea să învețe să-și închidă telefoanele profesionale în weekenduri, cu bunăvoința managerilor, care trebuie să-și schimbe modul de conducere, programând sarcini realizabile în timpul orelor de lucru. Acestea sunt exemple pentru a le reda starea de bine colaboratorilor și a evita dramele umane.
Alte articole recomandate:
