Blog

Atunci când tinerii antreprenori se întâlnesc la așa-numitele „Serate ale eșecului” pentru a-și împărtăși pățaniile, recrutorii îi selecționează din ce în ce mai des pe cei cu profile apte să „eșueze cu succes”. În startupuri, cultura eșecului îndeamnă la acceptarea acestei etape spre reușită. Eșecul în sine nu contează, ci modul în care îi facem față și mergem mai departe, Capacitatea de a ști să eșuați, reprezintă o nouă virtute cardinală pentru a fi recrutați ori, cu alte cuvinte, să vedem de ce recrutorii preferă perdanții.

Serate pentru a sparge tabuul eșecului

Eșecul antreprenorial a fost dintotdeauna un tabu. „Târgurile eșecurilor” au apărut în Statele Unite și Marea Britanie, acolo unde este frecvent să vorbești despre propriile greșeli pentru a evita repetarea lor, și valorizează experiențele aparent negative ca pe ocazii de a învăța într-o manieră individuală și colectivă. Așa-numitele „Fuck Up Nights”, seri de networking, reunesc antreprenorii pe tema nereușitei: intervenanții explică modul în care un fiasco poate conduce la reușită și elimină tabuurile acestor înfrângeri, care devin ocazii de învățare a adversității. De fapt sunt serate despre relansarea antreprenorială. Dacă vă dedramatizați insuccesul profesional, veți fi câștigați. Într-o perioadă în care numărul falimentelor și al insolvențelor rămâne ridicat și constant, asemenea întâlniri distrug un tabu și arată celui aflat în pană că nu este singur. Partajarea experiențelor despre pățaniile profesionale favorizează creativitatea pentru a concepe și a pune în operă un nou proiect sau a primi un model de dezvoltare.

Perdantul care reușește

Conform observațiilor făcute de către specialiști, angajatul blindat de referințe valoroase nu oferă în mod obligatoriu o garanție a succesului. De fapt, de obicei succesul „ușor” și continuitatea acțiunii într-o zonă de confort nu îl pregătesc suficient pentru piața muncii. Pentru socioloaga Brene Bown, ceea ce ea numește un „sentiment de disconfort și vulnerabilitate” ar fi astăzi necesar pentru a face „o treabă bună”. O vulnerabilitate care se exprimă uneori printr-un preaplin de perfecționism: amânări, tendința de a lăsa totul pentru mai târziu, reacții de autoapărare și inhibiția în fața performanței și a perspectivei de ducere la bun sfârșit a unei sarcini. Un alt motiv fundamental ține de evoluția însăși a caracteristicilor muncii din ce în ce mai destructurată: autonomie din ce în ce mai mare, management mai orizontal, întreprinderi din ce în ce mai deschise, funcții care-și măresc complexitatea și se reînnoiesc în permanență. „Transformarea digitală”, care trebuie inclusă de întreprinderi în modelul de afacere și în organizarea sa, le împinge să-și reînnoiască echipele și să recruteze profiluri atipice.

Să fie cei fără diplome mai dotați pentru reușită?

Pentru Laszlo Block, director de resurse umane însărcinat cu recrutarea la Google, notele mari și super clasamentul la ieșirea din școală a unui tânăr este un criteriu fără valoare în recrutare. La Google, „proporția angajaților fără diplome universitare a crescut în timp”. Laszlo Block prevede o metodă de recrutare departe de algoritmi, referințe și calificări, care nu sunt garanții ale succesului, și privilegiază 3 criterii cheie la un candidat: capacitatea sa cognitivă, cum ar fi capacitatea sa de a învăța și curiozitatea – mai mult decât IQ-ul și experiența, leadership-ul acestuia, modestia și stăpânirea de sine și o atitudine colectivă pentru soluționarea unei probleme. Leadership-ul, capacitatea de a lucra în echipă, adaptabilitatea și gustul pentru învățare devin virtuțile cardinale căutate, mai mult ca o școală prestigioasă, chiar dacă diploma rămâne încă un factor determinant eficace al inserției profesionale.

Alte articole recomandate:

Instrumente și tehnici pe care trebuie să le stăpâniți pentru managementul schimbării

Dacă nu-ți prioritizezi singur viața, altcineva o va face!

Lecții de leadership de la Mandela

Impactul tehnologiilor digitale asupra managementului