Patronul victimă a hărțuirii din partea propriului angajat!
În general cunoaștem toate formele de hărțuire pe care le suportă un salariat din partea superiorului său ierarhic. Lucrurile sunt posibile și în celălalt sens. Haideți să trecem în revistă diferite forme de hărțuire morală.
Hărțuirea verticală descendentă venind din partea ierarhiei
Este vorba de un abuz de putere din partea unui superior ierarhic și adesea constă în nevoia de a strivi colaboratorul pentru a se pune în valoare. Acest tip de hărțuire morală are efecte grave asupra sănătății victimei. El vine de la personalități de tip „obsesional”, „narcisist” sau „paranoiac”, care au nevoie să-i distrugă pe alții și/sau să-și valorizeze puterea. Hărțuirea strategică stresează prin agresiuni punctuale, conflicte ori condiții proaste de muncă. Hărțuirea managerială pune întotdeauna mai multă presiune, fixează obiective din ce în ce mai irealizabile, salariatul se culpabilizează, supra-investește în misiunea sa și sfârșește prin a crăpa. Scopul este de a-l face să demisioneze și de a se debarasa de el cu cheltuieli minime, fără a recurge la măsurile legale de concediere.
Hărțuirea orizontală venind dinspre colegi
Un grup de salariați exclude unul dintre colegi pornind de la anumite particularități ale victimei, de la diferențe religioase, culturale, de la aparența sa fizică, de la originea sa. Hărțuirea orizontală se naște adesea din rivalitatea dintre doi angajați pentru obținerea unui post ori a unei avansări.
Hărțuirea mixtă a țapului ispășitor
Ierarhia și/sau colegii iau o anumită persoană drept resposabilă pentru tot ce nu merge bine. În mod rapid acest lucru devine insuportabil, iar cel hărțuit intră în depresie, își schimbă comportamentul și se izolează încă și mai mult de grup.
Hărțuirea verticală ascendentă
Un șef, un director, un superior ierarhic este agresat de unul sau mai mulți subordonați pentru diferite motive: numirea sa nu este acceptată, metodele sale sunt respinse de către grup, tipul său de management este refuzat. Această hărțuire morală a unui superior de către unul sau mai mulți subordonați a fost prea puțin luată în considerare deși este la fel de destructivă, costă scump întreprinderea în materie de eficiență și duce uneori la sinucideri. Șeful ierarhic hărțuit nu știe către cine să se întoarcă fără să-și slăbească și mai mult poziția. În Franța, acest tip de hărțuire a fost recunoscut pentru prima oară în 2011 de către Curtea de Casație. Conform acesteia, „faptul că persoana urmărită este subordonată victimei nu contează în caracterizarea infracțiunii”. În cazul respectiv, șeful de serviciu se sinucisese. Delictul a fost fapta unui angajat de a-și denigra în mod regulat șeful de serviciu difuzând o imagine a incompetenței referitor la acesta pe lângă colegii săi, multiplicând actele de insubordonare.
Acest subiect al hărțuirii ridică încă o dată problema locului de muncă în societatea noastră. El se rarefiază și generează uneori armate de șomeri care-și trăiesc lipsurile ca pe o nedreptate, în timp ce și cei care au unul trăiesc din ce în ce mai rău, din cauza sistemului, exacerbării finanțismului în economie, acțiunilor pe termen scurt, mondializării… Paradoxul muncii: în general nu ne place să muncim, deși structurează timpul, iar șomajul smulge reperele. În 100 de ani durata vieții a crescut cu 50%, cea a muncii a scăzut cu 70%, iar timpul liber a crescut cu 300%. Și în acest fel înțelegem mai bine emergența resurselor umane ca Direcție a Fericirii, în toate țările.
Articole complementare:
Cum să lucrați cu un colaborator care nu vă place
O strategie câștigătoare pentru afirmarea valorii dumneavoastră profesionale
Ce nu vor îndrăzni niciodată să vă spună colaboratorii dumneavoastră
