Blog

Blog

Comments (0) - Uncategorized

Când se apelează la un manager de tranziție?

Perioadele de tranziție sunt adesea dificil de gestionat. Fie că este vorba de conducerea unui proiect strategic, de rentabilizarea unui instrument de producție sau de gestionarea unei creșteri accentuate, întreprinderea trebuie să aibă o strategie cu dublă orientare, de a reuși tranziția și de a veghea la bunul mers al muncii.

Particularitățile managementului de tranziție

Născut în Statele Unite și în Olanda în anii 70, managementul de tranziție sau „managementul interimar” s-a impus mai întâi în situații de criză, mai ales în cazul închiderii unor uzine, a absenței prelungite a unui director sau pentru atenuarea unei disfuncționalități de management. Este posibil în orice sector de activitate pentru că este o soluție eficientă și concretă pentru întreprinderile confruntate cu o situație de urgență (crize pozitive sau negative) sau de schimbare.

Astăzi, ceea ce determină alegerea acestei soluții în întreprindere este o situație de urgență pe care competențele interne nu o pot stăpâni sau situații mai variate sub efectul evoluțiilor culturale sau a competențelor resurselor umane.

Dispozitive de pus la punct pentru o tranziție reușită

Organizațiile care trebuie să se transforme într-o altă configurație trebuie să acționeze asupra forțelor prezente ale schimbării. Acestea din urmă pot fi externe față de organizație sau intrinsece. În primul caz, apariția unei noi tehnologii operaționale poate antrena o nevoie a unui nivel mai înalt de formare profesională pentru salariați.

În cazul unei schimbări de natură intrinsecă se impune o conversie permanentă pentru desfășurarea dezvoltării interne. De exemplu, atunci când puterea este centralizată în mâinile unui singur om, configurația întreprinderii ia o formă antreprenorială. Acest model nu pune probleme atâta timp cât întreprinderea este de talie mică. În schimb, creșterea și dezvoltarea, precum și piața, pot mina această formă și o pot împinge spre o organizație mai complexă, incluzând o distribuție a puterii.

Interesul în aceste cazuri apare în punerea în aplicare a anumitor axe cum ar fi asigurarea continuității, ameliorarea fiabilității și a calității informațiilor, ca și un bun management al unei reorganizări.

Despre rolul managerului în acest proces

Rolul managerului de tranziție este de a analiza funcționarea întreprinderii, modul de lucru al resurselor sale umane, fluxul de informații între diferitele servicii. El poate atunci să obțină o viziune mai clară a disfuncționalităților. El ocupă o poziție managerială, ierarhică față de echipele având ca responsabilitate reușita misiunii sale, atingerea obiectivelor și urmărirea performanțelor (indicatori de performanță, de calitate și de risc).

Acesta are o experiență diversificată care îi permite să acționeze cu reactivitate și eficiență fără a face parte din trecutul organizației ori să pretindă o integrare în viitorul ei.

Spre deosebire de un consultant care se mulțumește cu diagnosticarea și imaginarea ipotezelor de soluție, managerul de tranziție ajută la punerea în operă rapid a acțiunilor concrete, respectând confidențialitatea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *