Versailles și întoarcerea până în Germania
Duminică am fost la Versailles. Coada la intrarea în palat era destul de mare, dar am avut răbdare și am reușit să intrăm. Am vizitat tot ce se putea vizita pe dinăuntru, apoi am ieșit spre grădină. Și aici ne-am petrecut practic restul zilei, plimbându-ne printre copacii seculari, admirând statuile fântânilor arteziene, care, bineînțeles, nu funcționau.
Am ajuns și la Trianon, dar nici ăla mic, nici ăla mare nu erau deschise. Am văzut însă le Hameau de la Reine, zona în care regina Marie-Antoinette și doamnele ei de companie se jucau de-a țărăncuțele și unde se mai și lăsau uneori tăvălite prin fân…
Cam prin zona asta am găsit-o și pe doamna cu toneta ei unde storcea portocale manual și vindea sucul proaspăt. O remarcasem încă de la prima vizită din urmă cu doi ani și savurasem încă de atunci sucul, greu de găsit în Franța pe vremea aceea dacă nu știai cum să-l ceri. Fostul meu coleg american, Mark Mahoney, experimentase asta. A cerut „jus d’orange” și a primit un suc îmbuteliat. Trebuia să precizeze „jus d’orange pressé” ca să primească unul proaspăt stors!
În orice caz, doar căderea serii și câteva picături de ploaie ne-au gonit din parcul castelului de la Versailles.
La hotel a fost o noapte scurtă, pentru că am coborât cu bagajele imediat ce s-a deschis servirea micului dejun și am plecat apoi imediat, ieșind pe A84 și apoi pe A4 în direcția Reims.
Aici am făcut prima pauză pentru a vizita catedrala, una dintre cele mai importante din Franta, pentru că aici erau unși și încoronați în mod tradițional regii Franței, începând cu Ludovic cel Pios în 816. Catedrala actuală a fost începută în 1211 și a fost terminată în 1299. Am admirat atunci vitraliile catedralei, cele istorice scăpate de incendii și de bombardamentele din primul război mondial, dar și cele moderne realizate de Mare Chagall în 1974.
Ne-am mai învârtit un pic prin piața catedralei, intrând și în magazinele care vindeau șampanie, dar nu ne-am îndurat să cumpărăm nicio sticlă…
De aici, autostrada ne-a dus spre Metz și Saarbrucken, dar ne-am oprit să facem plinul și să bem o ultimă cafea pe pământ francez la Aire de Longeville, lângă Saint-Avold.
În Germania, drumul ne-a dus tot pe autostrăzi, schimbând direcția spre nord-est la Heilbrom, pentru a ajunge la Würzburg și apoi la Iphofen. Rezervarea noastră era la un hotel din rețeaua Romantic Hotels. Camerele erau mari, paturile confortabile, iar berea bună ca peste tot în Bavaria, deși pe vremea aceea nu știam să apreciez toate sortimentele…
