Încă o dată răul cel mai mic…
Avem patru candidați cu ceva șanse la primăria Bucureștiului. Și în ochii alegătorilor fiecare are plusurile și minusurile lui… Și chiar dacă o să spuneți că sunt cârcotaș, dar stând strâmb și judecând drept, mie analiza fiecăruia dintre ei tot cu minus îmi dă! Și vă voi explica imediat de ce.
Să începem cu Sebastian Burduja, probabil cel mai școlit dintre politicienii nostri, cu licența la Stanford, două masterate la Harvard și doctoratul la ASE. Superb, nu-i așa? Dar după atâta școală nu a făcut nimic practic… Doar consultanță și politică! Este unul dintre consultanții ăia care vin nechemați, îți spun ce știai și tu, iar la sfârșit în loc de oaie iau cânele… După toate școlile alea de elită m-aș fi așteptat și eu să lucreze prin niște firme din economia reală și abia apoi să se apuce de politică. Însă cine nu este în stare să facă, se apucă să dea lecții! Și a avut un traseu similar cu al primarului meu de la sectorul 6, Ciprian Ciucu, cu un plus pentru Burduja datorită super-universităților americane. Iar în privința lui Ciucu, deși a făcut multe și a fost unul dintre cei mai buni primari de sector, care probabil va fi reales în iunie, lipsa de experiență practică se vede cu ochiul liber! Majoritatea proiectelor realizate de el suferă de bolile copilăriei… Știți vorba aia cu prima casă pe care o faci pentru dușmani, a doua pentru prieteni și abia de la a treia încolo le faci pentru tine. Câți dintre noi, oamenii obișnuiți ajungem însă la a treia?
Aproape favorit la o finală, până la reciclarea și reintroducerea în circuit a doamnei care a băgat Bucureștiul în faliment în primul mandat, era întemeietorul dinastiei politice, locale, Piedone. După ce a trecut pe la două sectoare, a avansat în pretenții și speră ca ultimul sector să i-l lase moștenire lui fii-su, Piedone al II-lea, la fel de agramat și lipsit de educație ca și tac-su. Și da, acest golan agramat și aproape analfabet funcțional, pe care nici pilele nomenclaturiștilor comuniști nu l-au putut trece cu succes prin liceu, era creditat, la un moment, dat cu șanse să câștige postul de primar general! Altfel din două vorbe scoate trei prostii, dar se pare că prea multi bucureșteni sunt la același nivel cu el!
Doamna Firea și-a văzut în sfârșit visul cu ochii! Ceea ce părea un pod prea îndepărtat a devenit posibil după debarcarea unuia dintre cei mai bogați medici din țară. Nu i-a ajuns că a falimentat o dată capitala, ar vrea, dacă am fi suficient de tâmpiți să o votăm, să recidiveze… Sincer, sper să nu aibe ocazia!
Și ne rămâne, poate, candidatul cel mai credibil, un matematician autist, un lup singuratic, specialist în lupta cu morile de vânt, în „salvat Bucureștiul” (fără să știe ce face cu el după ce-l salvează), dar incapabil să lucreze în echipă. A făcut și lucruri bune prin redresarea financiară a orașului, kilometri de retea de termoficare înlocuiți și altele. Are însă și multe nerealizări, printre care blocarea proiectelor de reabilitare și consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat ori întârzierea unor proiecte de infrastructură importante pentru oraș și o lipsă totală de colaborare cu primarii de sector. Doar pentru una dintre cele 850 de clădiri s-a început consolidarea! Și, poate că mă repet, principalul lui defect este că vrea să facă totul singur, să citească tot, să înțeleagă tot, să decidă numai el ce trebuie făcut și ce nu. Nu vrea să aibă o echipă, iar înțelepciunea noastră strămoșească nu degeaba zice că unde-s mulți puterea crește…
Ce mă mai deranjează în campania asta este modul în care AUR a transformat domnitorii noștri în agenți electorali. Am văzut afișele cu Mircea, cu Țepeș și cu Mihai Viteazu, a căror ultimă bătălie cică va fi pe 9 iunie! Nu am văzut niciunul cu Ștefan… Ori le-o fi rușine cu el pentru că a fost moldovean, așa cum îi este lui Ciolacu? (Băi Marcele, am mers prin toată țara și peste tot am întâlnit oameni minunați, dar cel mai bine m-am simțit întotdeauna în Țara de Sus a Moldovei, acasă la Ștefan! Și cei mai buni prieteni tot pe-acolo mi i-am făcut!)
Îmi cer scuze pentru această paranteză, dar m-a enervat Marcelică, alt semi-analfabet din politică, ajuns atât de sus încât nu prea-i mai ajunge nimeni cu prăjina la nas, care s-a simțit jignit când cineva a greșit și a plasat Buzăul dincolo de Milcov…
Voi ce ziceți? Pe cine votăm până la urmă?
