Blog

A fost o săptămână plină de telenovele la nivel politic…

A început cu pensiile speciale. Din păcate, această problemă majoră pare să se fi transformat într-o telenovelă și nu voi insista prea mult pe acest subiect pentru că i-am dedicat deja două articole și mi se pare de ajuns. Ceea ce este clar este lipsa de voință și de interes pentru a lega toate pensiile speciale de principiul contributivității. Cu orice risc! Vreau să văd că se golesc ministerele de oameni care se grăbesc să mai prindă condițiile actualei legi! Știu că anumite categorii profesionale au limitări în privința a ceea ce le este permis să facă în timpul liber sau al afacerilor, pe care altele nu le au. Dar de aici până la a le dubla sau chiar cvadrupla pensiile este un drum un pic prea lung. Sunt de acord în principiu cu niște procente suplimentare, care însă nu trebuie să depășească 30%, așa cum este situația pensionarilor de la Curtea de Conturi. Dar pensia integrală nu ar trebui să poată fi primită decât la împlinirea vârstei legale de pensionare, adică 65 de ani. Până atunci pot primi maxim 3 până la 6 salarii ca bonus și lunar maxim 25% din pensia cuvenită pentru limită de vârstă. Iar pentru completarea veniturilor îi așteptăm pe piața nuncii… Eu așa văd lucrurile!

Al doilea subiect a fost resuscitarea ordonanței 13, „noaptea ca hoții”, prin care faimosul domn „altă întrebare” a încercat să-l scutească de pârnaie pe șeful lui de partid de atunci, Liviu Dragnea. Au lansat-o ca o fumigenă pentru a ne face să uităm de pensiile speciale? Nu văd rostul unei asemenea acțiuni.

De data asta au încercat să și adapteze pragul de dezincriminare al abuzului în serviciu la inflație și l-au dus la 250.000 de lei. Credeau tâmpiții că lumea a uitat! Dar s-au înșelat…

În fața scandalului și a riscului ca lumea să iasă iarăși în stradă, deși nimeni nu și-a asumat acel prag uriaș și nimeni nu a mai recunoscut că a votat legea la senat, „marii” lideri ai coaliției în curs de rotație au spus că acesta va fi redus la 9.000 de lei prin votul Camerei Deputaților.

De ce ar trebui să existe un prag valoric la abuzul în serviciu eu nu înțeleg…

Primărița de la Câmpulung Muscel, fosta jurnalistă Elena Lasconi, a propus, în glumă, un prag și pentru pentru furt. Până la 1.000 de lei, plătești o amendă și rămâi cu ce-ai furat. Cu asta n-aș fi de acord, nici în glumă. Dar dacă e pe praguri valorice, să instituie instituie și la evaziunea fiscală unul, că tot ne ia statul banii cu japca numai ca să plătească salarii pentru rude și prieteni și pensii speciale! Știți bancul ăla cu românul care întreabă la radio de ce nu se face sex în instituțiile publice, nu-i așa? Răspunsul era că nu se poate, pentru toți sunt rude între ei… Așa am putea să uităm să virăm liniștiți statului câte 8.999 lei, iar statul să se mulțumească cu o amendă contravențională (jumătate din minim, adică vreo 200 de lei) și să nu mai recupereze prejudiciul. În cazul acesta aș fi de acord și cu pragul pentru abuzul în serviciu…

Voi ce ziceți?