Guvernanța disociată este decisivă în situații de ruptură
Eșantionul este în mod esențial britanic, dar studiul, condus de cabinetul de consultanță Alvarez & Marsal și Henley Business School, are meritul de a scoate la lumină importanța modului de guvernanță atunci când întreprinderea trebuie să facă față unei situații de ruptură.
De la atacuri ostile la repunerea în cauză creativă, trecând prin transformarea strategică și criza de reputație, autorii „Boards in Challenging Times” (în română Sfaturi pentru Consilii de Administrație în perioade de risc) au identificat patru tipuri de perturbări majore ale întreprinderilor. Munca lor stabilește o corelație între natura acestei rupturi și rolul președintelui și/sau directorului general, postura leadershipului și ieșirea din criză.
În 72% din cazurile de reputație salvată, președintele Consiliului de Administrație este cel care a lucrat pentru restabilirea climatului de încredere pe lângă părțile cu influență, sau altfel spus salariați, clienți, furnizori etc. În schimb, patronul operațional este la originea a 88% din reușitele în materie de transformare și a 100% din succese, atunci când este vorba de inovare și de crearea a noi servicii. Un alt caz: în momentul unui atac ostil – OPA, cyber-fraudă sau chiar acționar activist – președinții și directorii generali își împart succesul, dar arareori în binom.
Top management ad hoc
Studiul confirmă faptul „că disocierea funcțiilor, cu un președinte al Consiliului și un CEO la comanda operațională permite o gestionare mai bună a acestor situații”, subliniază Tarek Hosni, director pentru Franța la Alvarez & Marsal. Ancheta lasă de asemenea să se înțeleagă că top managementul trebuie să se concentreze atât pe termen scurt cât și pe cel mediu. Pentru că „se dovedește adesea necesară schimbarea” capetelor în caz de perturbație majoră. Dotate cu o guvernanță bicefală, societățile britanice oferă exemple de rezolvare a „rupturii”, asortată cu instalarea unui management ad hoc.
La sfârșitul lui 2012, atunci când grupul Thomas Cook, datorită primăverii arabe, își pierduse două treimi din valoarea sa la bursă, Frank Meysman, desemnat la președenție, îi mulțumea lui Manny Fontenla-Novoa, directorul general în post de patru ani, îl înlocuia cu Harriet Green, reputată pentru viziunea ei strategică, și angaja măsuri drastice. Doi ani mai târziu, directorul operațional, Peter Fankhauser, îi succeda acesteia cu obiectivul de a centra întreprinderea pe operațiunile sale. Evenimentele de săptămâna trecută dovedesc totuși că nu au reușit decât să amâne dezastrul cu 7 ani.
Cele 7 reguli de respectat pentru a surmonta situațiile de ruptură majoră
Probabilitatea de succes în fața unei situații de ruptură excepțională este cu atât mai mare când sunt respectate următoarele reguli:
- Se asigură o relație constructivă între președinte și directorul general;
- Se exprimă clar obiectivele, se asumă riscuri măsurate și se gestionează riscul de execuție;
- Deciziile se bazează pe elemente tangibile;
- Se asigură alinierea și angajamentul Consiliului de Administrație și a direcției generale asupra strategiei de urmat;
- Se poziționează persoanele potrivite la locurile potrivite;
- Se asigură un management eficace al diferiților actori (inclusiv partenerii sociali și politici);
- Se face apel la sfaturi independente și de încredere.
Alte articole:
Antreprenoriat – 5 lecții de budism pentru a reuși
6 idei preconcepute despre interviul de recrutare
Interviul de recrutare – 5 secrete ale candidaților care nu sunt uitațiAgilitatea – rumoare sau cuvânt cheie?
