Cum să profitați de capitalul vostru uman
Când se traversează o perioadă „între două posturi”, persoana respectivă se simte adesea devalorizată. Dar acesta este momentul de a face un inventar a ceea ce posedați.
Cuvântul „șomaj” vine de la latinescul „caumare”, care înseamnă calm. Este o întoarcere la pace, la serenitate, la tăcere, pentru a reporni mai bine în hărmălaia pieței muncii. Profitați de această pauză profesională pentru a vă evalua patrimoniul uman și financiar.
Valoarea financiară a angajatului
În sistemul nostru, banul este simbolul reușitei sociale și gaj al respectabilității. Salariul vă dă o poziție la un anumit moment. De ani de zile sunteți evaluați, auditați, cântăriți, apreciați. Singurul preț valabil este cel de pe fluturașul de salariu. În ziua în care vă pierdeți slujba, nu sunteți totuși demonetizați, pentru că aveți o valoare intrinsecă. Capitalul dumneavoastră profesional se poate determina prin ceea ce câștigați închiriindu-vă munca unei întreprinderi. Confruntați-l cu demersul finanțiștilor. Să ne imaginăm că aveți o remunerație de 70.000 pe an. Dacă această sumă ar veni dintr-un plasament financiar cu o dobândă de 5%, acest lucru ar corespunde unui capital investit de 1,4 milioane. Aceasta este valoarea producției muncii dumneavoastră, a creierului, a așa-numitului savoir-faire… Este un capital profesional care rămâne intact în momentul concedierii pentru că nimeni nu vi-l poate fura. El nu este exploatat pentru moment, dar oportunitatea de a-l închiria la acest preț va reapărea. În plus, banii de salariu, care vă lipsesc atât de mult acum, nu sunt atotputernici. Pot cumpăra ceva, dar nu reușita, un titlu, dar nu competența, un iPhone, dar nu timpul, o diplomă, dar nu o expertiză, o situație, dar nu respectul, un coach, dar nu talentul, bani, dar nu rentabilitatea, niște colaboratori, dar nu și spiritul de echipă…
Prețul de piață al angajatului
Dincolo de acest capital, cealaltă metodă pentru a vă măsura valoarea este prețul dumneavoastră de piață, care variază în funcție de perioadă, de meserie, de raritatea profilului, de cererea sa de către întreprinderi, de locul său în organigramă. Pe piața muncii, ofertele și cererile se întâlnesc și definesc marile tipologii ale angajaților, cu care vă puteți identifica:
- Angajatul banalizat rentabil: activ competitiv cu marjă mică, cel mai răspândit, ocupă o funcție clasică în producție, vânzări, management, secretariat. Pe această piață foarte largă trebuie să joace strâns în negocierile salariale și să nu se aștepte la miracole. Concurența este acerbă!
- Angajatul banalizat în pierdere de viteză: activ în declin cu marjă mică, în activități care se automatizează, se delocalizează. Piața se reduce încet, încet cu salarii în scădere.
- Angajatul diferențiat foarte rentabil: stea competitivă în creștere cu o marjă mare, în informatică, multimedia, electronică, finanțe, telecom, științele vieții. Piața se dezvoltă și apar numeroase oportunități, concurența este slabă sau suportabilă, salariile confortabile sau chiar regale.
- Angajatul diferențiat în curs de dezvoltare: potențial nou, cu marjă mare, dar și cu risc ridicat, pentru comerțul electronic, agricultură biologică sau energii regenerabile, prezentarea noilor servicii la domiciliu. Nu este o alegere evidentă, adesea postul trebuie creat. Acceptați pariul de a fi în avans față de epoca dumneavoastră. Concurența este mică, iar dacă piața explodează ați câștigat. În toate aceste cazuri, există reguli care trebuie respectate pentru a obține o majorare salarială.
Inteligența emoțională a angajatului
Pe lângă valoarea măsurabilă, posedați și una imaterială, un goodwill personal, care variază în funcție de instinct. Trebuie să atribuiți banilor meritele lor, apoi să-i uitați pentru a rămâne sănătoși din punct de vedere economic și echilibrați din punct de vedere psihic. Un consultant de management visează să intre în cea mai mare firmă de consultanță și trimite nenumărate scrisori de motivare și cv-uri, soldate cu refuzuri. Într-o zi citește un articol al patronului respectivei firme pe un subiect pe care-l cunoaște bine. Nefiind de acord cu toate ideile expuse, îi trimite acestuia un mesaj în care-și expune opiniile despre subiect și mai ales criticile. Câteva zile mai târziu, acest patron îl sună și îi propune o întâlnire pentru a vorbi de acest lucru. Cel mai dur în timpul acestei întâlniri a fost să nu-și propună candidatura. Câteva săptămâni mai târziu, patronul îl sună și-i propune o situație alături de el. De luni de zile avea pe birou cv-ul și nici măcar nu-l citise. Cei pasionați de un anumit subiect, de o anumită disciplină, se înțeleg și se plac. Timpul se oprește parcă în loc și le place să lucreze împreună.
Alte articole recomandate:
De ce autocritica vă ajută să reușiți
Tehnici de învățare accelerată
Talente căutate de întreprinderi pe care trebuie să le aveți sau să le dezvoltați