Blog

Cât de pregnantă este lipsa de satisfacție la locul de muncă?

Accenture a condus un sondaj internațional la care au răspuns peste 3.400 de profesioniști din 29 de țări cuprinzând un număr egal de bărbați și de femei. Rezultatul arată că mai puțin de jumătate dintre respondenți erau mulțumiți de joburile curente. În Statele Unite chiar, nivelul de satisfacție la locul de muncă a atins un minim istoric, conform unui raport al The Conference Board, un ONG cu sediul în New York City.

În timp ce nemulțumirea a fost generală pe toate grupele cde vârstă, venituri și regiuni, cel mai mare declin al satisfacției totale la locul de muncă vine de la respondenții din grupa de vârstă de 35-44 de ani, iar cel mai scăzut nivel a fost raportat de muncitorii de 45-54 de ani.

Cu asemenea cifre alarmante, care sunt unii dintre factorii contribuind la această lipsă de satisfacție?

Prostul management

Cea mai importantă cauză a nefericirii la locul de muncă a fost atribuită relațiilor proaste dintre manageri și subordonații lor. Majoritatea angajaților părăsesc firmele din cauza șefului direct.

Oamenii fără prea multe abilități manageriale au tendința de a subestima valoarea fericirii la locul de muncă și privesc cu suspiciune angajații mulțumiți. Adesea sunt ei înșiși nefericiți și folosesc stiluri de leadership ierarhice sau autocratice și diverse mecanisme de control pentru a-și coordona angajații. Exemplele de stiluri proaste de management includ asumarea creditului pentru munca sau ideile subordonaților, beștelirea lor în fața colegilor, răspândirea unor zvonuri false despre cei pe care nu-i plac, managementul prin teamă și intimidare, abuzul de putere și de poziție, practicarea nepotismului sau a favoritismului și înconjurarea cu paraziți. Acestea creează teamă, resentimente, deziluzie și nemulțumire.

Pe de altă parte, managerii buni se bucură nu numai de munca lor, dar și de oamenii cu care lucrează și sunt interesați să fie atât ei cât și angajații lor fericiți.

Stresul și munca în exces

Stresul la locul de muncă apare atunci când angajaților li se prezintă cereri și constrângeri care nu sunt aliniate cu cunoștințele, abilitățile și formarea lor profesională. De obicei este vorba de o susținere insuficientă din partea organizației, a managementului ori a colegilor și un control scăzut asupra proceselor de muncă. Deși presiunea la locul de muncă este parte integrantă a mediului de muncă modern, atunci când aceasta devine incontrolabilă sau de nesuportat conduce la stres, care poate afecta sănătatea și performanța angajaților.

Un mediu de lucru sănătos este unul unde presiunea pe angajați este potrivită cu abilitățile și resursele acestora, cu nivelul de control pe care-l au asupra muncii lor și cu susținerea pe care o primesc pentru realizarea sarcinilor. Sănătatea și fericirea unui angajat include nu numai absența bolii dar și o stare de bine fizică, mentală și socială.

Depresia

Depresia este o boală însoțită de sentimente de tristețe, anxietate și iritabilitate. Ea poate dura cel puțin două săptămâni și provoacă insomnii, lipsa sau reducerea apetitului și o scădere a energiei. Alte simptome includ o scădere a interesului față de activitatea celorlalți sau de distracții, sentimente de inutilitate sau incompetență, tendințe suicidare, scăderea autoaprecierii, a capacității de decizie, pesimism, disperare, lipsa concentrării, negativitate, pasivitate și lipsa productivității, care distrug perfomanța individuală.

Depresia este foarte costisitoare pentru o organizație pentru că, de exemplu, angajaților depresivi le este greu să-și îndeplinească sarcinile și responsabilitățile, inclusiv menținerea efortului pe durate mari de timp. Experiența emoțională include iritabilitatea, tristețea și toropeala, scăzându-le capacitatea de a-și face treaba și eliminând din ecuație posibilitatea de a se bucura de muncă. Imposibilitatea de a se concentra, de a lua decizii și pierderile de memorie fac dificilă realizarea sarcinilor, impietează performanța și determină o pierdere a acurateții.

Relațiile de muncă suferă pe măsură ce evitarea colegilor, conflictele frecvente, iritabilitatea și toleranța scăzută amenință munca de echipă, rezultând o susținere mai scăzută la locul de muncă. Scăderea energiei și somnul agitat fac dificilă pentru angajat realizarea sarcinilor de lucru. Simptomele fizice și emoționale pot conduce către o performanță scăzută și absenteism.

Terorizarea

Terorizarea la locul de muncă este abuzul fizic, social sau psihologic condus de manageri, colegi sau grupuri de persoane la locul de muncă și poate apărea oriunde, adică în birouri, magazine, cafenele, restaurante, ateliere, grupuri comunitare sau organizații guvernamentale. Se poate întâmpla oricui, incluzînd voluntarii, studenții în stagiu, interni și ucenici, angajați temporari sau permanenți. Poate lua o formă criminală cum ar fi violența și molestarea. Cei care sunt terorizați sunt adesea mai puțin productivi, au mai puțină încredere, sunt speriați, stresați, neliniștiți sau depresivi și transferă efectele negative în viețile lor private, inclusiv acasă, în relații etc.

Adesea rata absenteismului pentru personalul în această situație este mare, însoțită de sentimente negative cuprinzând imposibilitatea de a avea încredere în angajator și colegi. Autoaprecierea scăzută și nefericirea personală sau la locul de muncă sunt predominante. Sunt prezente simptome fizice ca dureri de cap, de spate, somn agitat și lipsa vioiciunii. Toate acestea le afectează performanța proprie și cea a organizației.

Politica firmei

Politica firmei împiedică adesea interacțiunea oamenilor cu colegii și dezintegrează echipele și munca în echipă. Pe măsură ce aceste politici se înăspresc, crește critica și nemulțumirea, afectând performanța personalului și a organizației. Pe termen lung aceasta provoacă o secătuire a creierului însoțită de o pierdere a perspicacității, a intuiției și a viziunii.

Politica firmei stânjenește uneori productivitatea individului și în egală măsură pe cea a organizației, pe măsură ce oamenii își petrec timpul doborându-se unii pe alții.

Indivizilor le este dificil să se concentreze cu adevărat asupra muncii lor, iar relaționarea scârțâie, transformând prietenii și cunoștințele în dușmani. Parteneriatul, camaraderia, susținerea și încrederea scad în timp ce cresc tensiunea și conflictele. Bucuria angajaților la locul de muncă scade și este chiar văzută ca o povară.

Există un recurs?

Deși este important de subliniat că nu există organizație perfectă, acesta este un motiv în plus pentru ca toate companiile să implementeze politici de îmbunătățire continuă. Prin simpla recunoaștere a existenței problemelor la locul de muncă, se conștientizează acestea, creându-se premizele găsirii unei rezolvări. Bineînțeles există și riscul ca angajații să fie nemulțumiți de absolut orice.

Totuși atunci când organizația și managementul realizează și furnizează mijloacele de redresare, angajații vor simți că au fost auziți și că s-au inițiat acțiuni, că nu sunt lăsați de căruță și sunt o parte a soluției, mai mult decât a problemei. Dar asta poate cere timp. Oricum, prin transparență, susținere și reclădirea încrederii, lipsa de satisfacție devine atacabilă, iar locul de muncă va fi mai fericit și mai productiv.